Quercus pubescens
From Wikipedia, the free encyclopedia
Quercus pubescens hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fagaceae.
Discrizzioni
Quercus pubescens hè una spezia d'arburi appartinendu à a famiglia di i Fagaceae. Hè carattarizatu da u so frundamu parsistenti è i so rami sparti. I casci di Quercus pubescens sò uvali, incù una suparficia supiriori verdi scuru è una suparficia infiriori cuparta di pela fini. A ghjandi prudutta da 'ssu arburi hè chjuca è t'hà una forma uvoida.
Ripartizioni
Quercus pubescens hè urighjinariu d'Auropa, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i righjoni mediterranii, ma pò ancu essa ussirvatu in altri parti di l'Auropa, in particulari in Francia, in Italia, in iSpagna è in Grecia. Priferi i terri calcarii è i climi caldi è secchi.
Biulugia
Quercus pubescens hè un arburi à crescita lenta chì pò aghjunghja un'altezza da 20 à 25 metri. Fiurisci di branu, pruducendu tramuli masci è tramuli femini. L'impullinazioni hè par u più assicurata da u ventu. I ghjandi maturani di vaghjimu è sò spargugliati da l'animali, tali i scurrioli è l'aceddi, chì si nutriscini di i so graneddi.
Tassunumia
Quercus pubescens apparteni à u genaru Quercus, chì ragruppa numarosi spezii d'arburi. U so nomu scentificu cumplettu hè Quercus pubescens Willd. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi Quercus humilis Mill., Quercus lanuginosa Lam. è Quercus tomentosa Moench.
Cunsirvazioni
Quercus pubescens hè una spezia chì ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Hè largamenti spartu in a so aria di ripartizioni naturali ed hè à spessu usatu in l'accunciamentu paisaghjisticu par via di a so biddezza è di a so risistenza. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a disfuristazioni è a frammintazioni di u so ambienti. Hè dunqua impurtanti di vighjà à a cunsirvazioni di 'ssi arburi è di u so ambienti naturali.
Rifarimenti
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Noti
Altri prugetti
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.