Valchiria
From Wikipedia, the free encyclopedia
In a mitulugia nordica, una Valchiria (da u vechju norrese Valkyrja "sceglidore di quelli chì sò tombi") hè una di e numerose figure feminile chì sceglienu quelli chì ponu more in a battaglia è quelli chì ponu campà. Scigliendu frà a mità di quelli chì morenu in a battaglia (l'altra mità và à a dea Freyja aldilà di u campu Fólkvangr), e Valchirie portanu quellu ch'elle anu sceltu à u purtale di l'aldilà di a morte, u Valhalla, guvirnatu da u Diu Odinu. Quà, i guerrieri defunti diventanu einherjar (vechju norrese "Single Fighters").[1] Quandu i einherjar ùn si priparanu micca à l'evenimenti di Ragnarök, e Valchirie li portanu l'idromele. E Valchirie appariscenu dinù cum'è amante d'eroi è d'altri murtali, induve elli sò qualchì volta discritti cum'è e femine di a realtà, à quandu accumpagnati da i corbi, à quandu ligati à i cigni o i cavalli.
E Valchirie sò attistate in a puesia l'Edda, un libru di puemi cumpilati à u XIIIu seculu à parte si da fonte tradiziunale anziane, è in u testu in prosa Edda è Heimskringla (da Snorri Sturluson), è a Njáls saga, una saga d'islandesi, tutti scritti à u XIIIu seculu. Appariscenu dinù in e puesie di i Scaldi, in un incantu di u XIVu seculu, è in parechje scrizzione runiche.
I vechji termini inglesi wælcyrge è wælcyrie appariscenu in parechji vechji manuscritti inglesi, è l'eruditi anu spluratu s'è i termini appariscenu in u vechju inglese per via di l'influenza nordica, o sò l'effettu di una tradizione dinù indigena frà i pagani anglusassoni. E teurie sapiente sò state pruposte riguardu à a relazione trà e Valchirie, l'omini è i dísir, chì sò tutte figure sopranaturale assuciate à u destinu. I scavi archeulogichi in a Scandinavia sana anu scupertu i brevi teurizati cum'è ripprisintendu e Valchirie. In a cultura muderna, e Valchirie anu fattu l'ogettu d'opere d'arte, d'opere musicale, di videoghjochi è di puesia.