Pegasu
From Wikipedia, the free encyclopedia
Pegasu hè una figura di a mitulugia greca. Hè u più famosu di i cavaddi alati. Sicondu u mitu, nascì da u tarrenu bagnatu da u sangui virsatu quandu Perseiu tagliò u coddu di Medusa. Sicondu un'antra virsioni, Pegasu saristi saltatu dirittamenti fora da u coddu tagliatu di u mostru, à tempu incù Crisaore.
Animali salvaticu è libaru, Pegasu fù à l'iniziu imprudatu da Zeus par traspurtà i fulgari finamenti à l'Olimpu. Grazia à i brigli avuti in donu da Atena, fù ammansatu dopu da Bellerofonte, chì si ni sirvì com'è cavalcatura par uccida a Chimera. Dopu à a morti di l'eroi, avvinuta par essa cadutu da Pegasu, u cavaddu alatu riturnò trà i dei.
In a famosa gara di cantu trà i Musi è i Pieridi, Pegasu avia culpitu incù un zocculu u monti Aliconu, chì si n'era inghjigantitu finu à minaccià u celi dopu à avè intesu u cilestiali cantu di i dei. Da u puntu culpitu da u zocculu di Pegasu nascì una surghjenti, chjamata Ippucrena, o "surghjenti di u cavaddu". In u stessu modu, Pegasu feci scaturiscia una surghjenti à Trezene.
Tarminati i so impresi, Pegasu prendi u bulu versu a parti più alta di u celi è si trasforma in un nivulu di steddi scintillanti chì ani furmatu una custiddazioni.
Incù u nomu di Pegasu sò difiniti numarosi figuri mitulogichi minori, tutti deformazioni di u Pegasu grecu. In a litteratura latina, Pliniu discrivi com'è Pegasi l'aceddi di l'Etiupia incù testi di cavaddu. Sempri Pliniu discrivi sottu listessu nomu un cavaddu dutatu di ali è corra. Par Giulio Solino è Pomponio Mela saristi inveci un aceddu incù arechji di cavaddu. In generali, ogni figura, mitulogica o araldica, currispundenti à un cavaddu alatu fù chjamata Pegasu.