From Wikipedia, the free encyclopedia
Myotis nattereri hè una spezia di sora pinnuta chì faci parti di a famiglia di i Vespertilionidae.
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Myotis nattereri | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Classa | Mammalia | ||||
Ordini | Chiroptera | ||||
Famiglia | Vespertilionidae | ||||
Genaru | Myotis | ||||
Nomu binuminali | |||||
Myotis nattereri Heinrich Kuhl, 1817 | |||||
Myotis nattereri hè una spezia di sora pinnuta appartinendu à a famiglia di i Vespertilionidae. Hè di taglia media, incù una largura di à l'incirca 25 à 30 centimi è un pesu variendu trà 6 è 12 grammi. U so pilamu hè brunu scuru annantu à u ventri, mentri chì u corpu hè più chjaru, di regula grisgiu o brunu chjaru. I so arechji sò abbastanza corti è attundati, è a so faccia prisenta una piccula tacca bianca carattaristica trà l'ochja.
Myotis nattereri hè prisenti in parti assà di l'Auropa, da u punenti di a Russia insin'à a penisula iberica. Omu u trova ancu in Africa subrana, in particulari à u Maroccu è in Algiria. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti furistieri, ma a parsona pò ancu scuntrà la in i zoni di buschettu, i parchi è i giardini.
Myotis nattereri hè una sora pinnuta insettivora, cibendu si par u più di picculi insetti bulanti tali i zinzali, i sbarabattuli di notti è i culeuttari. Caccighjeghja par u più di notti, usendu a so eculucalisazioni par lucalizà i so predi. 'Ssa spezia hè cunnisciuta par a so grandi agilità in bulu, li parmittendu di catturà efficaciamenti i so predi in pienu bulu.
Myotis nattereri hè ancu cunnisciutu sottu u nomu di Vespertilio nattereri. Hè statu discrittu par a prima volta in 1817 da u naturalistu tedescu Johann Natterer. I studii genetichi ricenti ani svilatu chì 'ssa spezia faci parti d'un cumplessu di parechji spezii simili, ciò chì hà cunduttu à a rivisioni di a so classifica.
Myotis nattereri hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali, di l'inguinamentu luminosu è di l'usu di pisticidii. Misuri di cunsirvazioni tali a prutizzioni di l'ambienti impurtanti è a sinsibilisazioni di u publicu sò nicissarii par assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.