Mari Caspiu
From Wikipedia, the free encyclopedia
U mari Caspiu (o Mare Caspiu) (rus. Каспийское море Kaspijskoe more, az. Xəzər dənizi, iran. دریای خزر, kaz. Каспий теңізі Kaspij Tenizi, turkm. Hazar deňizi) hè a più grandi massa d'acqua chjusa di a Terra, è hè classificatu com'è u più grandi lavu (intesu com'è bacinu acquosu isulatu) di u mondu pricidendu u lavu Supiriori in America. À causa di a salinità di i so acqui, sippuri bassa (1⁄3 rispettu à quidda di u mari), fù imprupriamenti difinitu "mari". I so costi sò divisi amministrativamenti frà: Russia (Dagestan, Calmucchia è Oblast' di Astrachan'), Iran, Kazakistan, Turkmenistan è Azerbaigian. Annantu à a costa uriintali, in Turkmenistan, ci hè un'ampia baia, u Garabogazköl, chì spessu diventa un lavu par sè quandu u liveddu di a superficia s'abbassa. Dui sò i fiuma maiori chì sfociani in u mari Caspiu: u Volga è l'Ural. À tempi antichi era chjamatu Mari Ircaniu o Mari Ircanu.[1]