Berberis vulgaris

especie de planta From Wikipedia, the free encyclopedia

Berberis vulgaris

La espinela[1] (Berberis vulgaris) ye una especie perteneciente a la familia de les berberidacees.

Thumb
Vista de la planta
Thumb
Ilustración de Flora Batava
Thumb
Inflorescencia
Thumb
Frutos
Thumb
Fueyes
Thumb
Ilustración
Thumb
Vista de la planta
Datos rápidos Clasificación científica, Reinu: ...
Zarrar

Descripción

Nome común: carrasquín. Ye un arbustu mestu armáu d'escayus triples. Tien los tarmos maderizos qu'algamen hasta los 2 m d'altor, son erectos y ramificaos cola corteza de color ceniza. Les fueyes son ovales, alternes, con peciolu curtiu d'unos trés centímetros de llargor. Presenten una gradación dende fueyes hasta escayos, de forma que les de más d'un añu van tresformándose n'escayos. Les flores apaecen ente abril y xunu, son pequeñes y marielles, arrexuntaes en pequeños recímanos colgantes. Los frutos son bayes de 1 cm de llargor de color coloráu brillante, acedes pero de sabor prestoso.

Nesta planta puede desenvolvese la fase acídica del peligrosu fungu Puccinia graminis (óxidu negru), que provoca la enfermedá de rucar de les ceberes.

Distribución y hábitat

Ye un arbustu bien común nos montes y camperas semi-grebos en terrenes caliares d'Europa central y meridional y Asia occidental. Tamién se naturalizó nos Estaos Xuníos.

Propiedaes

Contién alcaloides derivaos de la isoquinolina: berberina[2] (3 %), oxicantina (1,5 %) tamién contién taníns y saponines.

Usos

Melecinales

La corteza del raigañu ye útil en conxestiones hepatobiliares y coleocistitis y contra la retención d'orina. Tamién ye un llaxante discretu. La planta, con esceición de los sos frutos y granes, ye llixeramente tóxica. El so axente más poderosu ye la berberina, que tamién se sabe que tien una serie d'efectos terapéuticos.

Gastronomía

N'Europa, les bagues utilícense tradicionalmente pa faer mermelada. Nel suroeste d'Asia, especialmente n'Irán, onde se-yos llama zereshk (زرشک), les bagues utilizar pa cocinar, según pa faer mermelada.

Xardinería

Ye bien utilizáu en xardinería como planta ornamental.

Ecoloxía

La planta sirve d'alimentu a les canesbes nueves de la poliya Auchmis detersa.

Crez nes soleyeres llombes, ente los arbustos, en lluminosos montes de fueya caduca y coníferes. Présta-y los suelos fértiles y caliares magrizos.

Taxonomía

Berberis vulgaris describióse por Carlos Linneo y espublizóse en Species Plantarum 1: 330–331. 1753.[3]

Etimoloxía

Berberis: nome xenéricu que ye la forma latinizada del nome árabe de la fruta.[4]

vulgaris: epítetu llatín que significa "común".[5]

Variedaes aceptaes
  • Berberis vulgaris subsp. australis (Boiss.) Heywood
  • Berberis vulgaris subsp. seroi O.Bolòs & Vigo
Sinonimia
  • Berberis aetnensis var. turolensis Pau
  • Berberis australis var. hackeliana C.K. Schneid.
  • Berberis australis (Boiss.) Hochr.
  • Berberis garciae Pau
  • Berberis hispanica Boiss. & Reut.[6]
  • Berberis albortiva P.Renault
  • Berberis acida Gilib.
  • Berberis aethnensis Bourg. ex Willk. & Lange
  • Berberis alba Poit. & Turpin
  • Berberis angulizans G.Nicholson
  • Berberis apyrena K.Koch
  • Berberis arborescens K.Koch
  • Berberis articulata Loisel.
  • Berberis asperma Poit. & Turpin
  • Berberis aurea Tausch
  • Berberis bigelovii Schrad.
  • Berberis corallina G.Nicholson
  • Berberis dentata Tausch
  • Berberis dulcis K.Koch
  • Berberis dumetorum Gouan
  • Berberis edulis K.Koch
  • Berberis elongata G.Nicholson
  • Berberis globularis G.Nicholson
  • Berberis hakodate Dippel
  • Berberis heterophylla K.Koch
  • Berberis iberica Sweet
  • Berberis innominata Kielm.
  • Berberis irritabilis Salisb.
  • Berberis jacquinii K.Koch
  • Berberis latifolia Poit. & Turpin
  • Berberis marginata K.Koch
  • Berberis maxima G.Nicholson
  • Berberis maximowiczii Regel
  • Berberis microphylla F.Dietr.
  • Berberis mitis Schrad.
  • Berberis nepalensis K.Koch
  • Berberis nitens Schrad.
  • Berberis obovata Schrad.
  • Berberis orientalis C.K.Schneid.
  • Berberis pangharengensis G.Nicholson
  • Berberis pauciflora Salisb.
  • Berberis racemosa Stokes
  • Berberis rubra Poit. & Turpin
  • Berberis sanguinea K.Koch
  • Berberis sanguinolenta K.Koch
  • Berberis sibirica Schult. & Schult.f.
  • Berberis sieboldii Dippel
  • Berberis sylvestris Poit. & Turpin
  • Berberis violacea Poit. & Turpin[7]</ref>

Nome común

  • abrilla, acetín, carrasquín, carrasquín oficinal, agracillo, agracillos, agracio, agraciu, agranzón, agrazón, agreilla, agrito, agruzejo, alargiz, alarguez, alarguiz, alguese, alrera, alro, arlera, arlo, aspalato, azota-Cristos, azote burdo, berberiles, berbero, berberís, borrachín, bérberis, bérbero, bérberoles, bérberos, escabrión, escayu ramosu, escayu carbaza, espín, espín berberino, espín cambrón, garbanzón, granáu, guindilles aspres, tapaculo, vinagrera, vinagreres.[8]

Ver tamién

Referencies

Bibliografía

Enllaces esternos

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.