Brutalism
From Wikipedia, the free encyclopedia
Brutalism este numele generic al unui stil arhitectural care a derivat din modernism, „înflorind” în anii 1950, 1960 și 1970.
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. |
Acest articol este parte a seriei Arhitectura modernă. |
Arhitectura modernă |
Arhitectura Art Nouveau |
Arhitectura Art Deco |
Arhitectura Bauhaus |
Arhitectura brutalistă |
Critical regionalism |
De Stijl |
Deconstructivism |
Arhitectura expresionistă |
Arhitectura futuristă |
Arhitectura funcționalistă |
Stilul internațional |
Arhitectura organică |
Arhitectura postmodernă |
Arhitectura vizionară |
Articole similare |
Editați aceast format |
Stilul brutalist a fost în mare parte inspirat de operele arhitectului elvețian Le Corbusier, și, în particular, de către clădirea Unité d'Habitation din Marseille, respectiv de operele arhitectului Ludwig Mies van der Rohe, importantă figură în mișcarea artistică și culturală Bauhaus (1919 - 1933).
Termenul „brutalism” a originat din expresia franceză béton brut adică "beton brut," adică beton nefinisat. Clădirile brutaliste sunt de obicei realizate în forme ce sunt șocant de geometrice, repetitive, amintind de blocuri de beton armat nefinisat, relevând adeseori textura lemnului folosit la realizarea cofrajelor turnării betonului brut.
Brutalismul a fost adeosori asociat cu o ideologie socială utopică, care era susținută de designerii săi, în special de către cuplul de arhitecți Peter și Alison Smithson, la apogeul mișcării. Decăderea și crescânda nepopularitate a stilului și a ideologiei brutaliste în anii 1960 - 1970 s-a datorat în parte tendinței firești de descreștere a interesului față de urbanismul social (în special în Marea Britanie, dar și în Germania și Franța), precum și de atracția generată de alte soluții urbane, mai atrăgătoare arhitectural, estetic, stilistic și funcțional.