Arhitectura organică
From Wikipedia, the free encyclopedia
Arhitectura organică este un termen, o perspectivă, o interpretare, o filosofie și o modalitate concretă a arhitecturii de a construi structuri și clădiri prin promovarea armoniei dintre habitatul uman și natură, care se realizează prin proiectarea clădirilor, interioarelor și a tuturor anexelor într-un asemenea mod încât opera umană este armonios integrată mediului, devenind o parte fluentă a locului, un continuu de la natură prin habitat către natură.
Acest articol este parte a seriei Arhitectura modernă. |
Arhitectura modernă |
Arhitectura Art Nouveau |
Arhitectura Art Deco |
Arhitectura Bauhaus |
Arhitectura brutalistă |
Critical regionalism |
De Stijl |
Deconstructivism |
Arhitectura expresionistă |
Arhitectura futuristă |
Arhitectura funcționalistă |
Stilul internațional |
Arhitectura organică |
Arhitectura postmodernă |
Arhitectura vizionară |
Articole similare |
Editați aceast format |
Architecți precum Gustav Stickley, Antoni Gaudi, Frank Lloyd Wright, Louis Sullivan, Bruce Goff, Rudolf Steiner, Bruno Zevi, Aalvar Alto, Le Corbusier, Imre Makovecz, respectiv cel mai recent Friedensreich Hundertwasser, Ivan Taslimson, Hans Scharoun și Anton Alberts sunt printre cei mai cunoscuți promotori ai arhitecturii organice.