Sann-a
çitè e cumüne ligüre / From Wikipedia, the free encyclopedia
Sann-a[n. 1] a l'è ina çitè e cumüne ligüre de 58.433 abitanti[1], tèrsa int'a regiùn pe abitanti e cappulögu d'a sö pruvincia. Afaciä insc'ou Mä Ligüre, Sann-a a l'è u centru ciü inpurtante pe pupulaçiùn d'a Rivea de Punente e, utre che çitè de mä, a l'è ligä ascì a l'intrutèra pe mezu d'u passu d'a Buchetta d'Artä, ch'u marca u cunfìn tra Arpe e Apennìn[13].
SV |
Questa pagina a l'è scrita in savuneize |
Sann-a cumüne | |||
---|---|---|---|
Sann-a da-a Madonna d'u Munte
| |||
Localizaçión | |||
Stâto | Itàlia | ||
Región | Ligüria | ||
Provìnsa | Sann-a | ||
Aministraçión | |||
Scìndico | Marco Russo (indipendente de centru-mancinn-a) da-o 20-10-2021 | ||
Teritöio | |||
Coordinæ: | 44°18′29″N 8°28′52″E44°18′29″N, 8°28′52″E (Sann-a) | ||
Altitùdine | 4 m s.l.m. | ||
Superfìcce | 65,32 km² | ||
Abitanti | 58 433[1] (31-10-2023) | ||
Denscitæ | 894,57 ab./km² | ||
Fraçioìn | Cadebunn-a, E Furnäxe, Lavagnöa, Lêze, Marmuäsi, Masc-ciu, Muntemôu, San Benärdu, San Bèrtumé d'u Boscu, Santuäju, Simavalle, Zinöa[2] | ||
Comùn confinanti | A Main-a d'Arbisöa, Artä, Cairi, Cüggèn, D'ätu d'Arbisöa, Vuè | ||
Âtre informaçioìn | |||
CAP | 17100 | ||
Prefìsso | 019 | ||
Fûzo oràrio | UTC+1 | ||
Còdice ISTAT | 009056 | ||
Cod. cadastrâ | I480 | ||
Targa | SV | ||
Cl. scìsmica | zöna 3 (sismicitæ bàssa)[3] | ||
Cl. climàtica | zöna D, 1 481 GG[4] | ||
Nomme abitanti | Savuneixi Ciciolli/Ciciollae (survanumme) | ||
Sànto patrón | Madonna d'a Mizeicordia | ||
Giórno festîvo | 18 de märsu | ||
Cartògrafîa | |||
Pusiçiùn de Sann-a int'a sö pruvincia. | |||
Scîto instituçionâle | |||
Antiga çitè d'i Ligüri Sabaççi, d'u 205 a.C. aleä d'i cartagineixi cuntra i rumäni e cunquistä da sti chi d'u 180 a.C., alantùa a l'ea ciamä Savo. Int'u VII seculu, Sann-a a l'è stèta sachezä da-i Lungubärdi ma a s'è fitu repigiä, pe vegnì int'u IX seculu sede de diocexi e, d'u 1191, Cumüne, liberu da-u cuntrollu aleramicu. Pasóu u XIV seculu, mumentu de mascimu splendù cun i Pappi Scistu IV e Giüliu II d'a Ruvia, u scuntru seculä cun Zena u l'è finiu d'u 1528 cun a reiza a l'Andria Doja, ch'u l'ha fètu interä u portu e tiä sciü a furtessa d'u Priamä. Doppu i anni de duminaçiùn zeneize, d'u 1805 a l'intra inte l'inperu napuleonicu cumme cappulögu d'u dipartimentu de Muntenötte, pe finì int'u Regnu de Sardegna d'u 1815. Int'a Segunda Guêra Mundiä a çitè a l'ha patiu di pezanti bunbardamenti[13][14][15].
A-a giurnä d'ancö l'ecunumìa de Sann-a a l'è bazä insc'ou sö portu e a gh'è ancùn na çèrta ativitè indüstriäle, scibén che u türizmu u l'è vegnüu de lungu ciü inpurtante[14][15]. A çitè a l'è u gruppu tra e vie ch'i curiscian lungu a Rivea, ch'i sun l'Aurelia, a stradda ferä Zena-Vintimiggia, e l'Autustradda A10, e quelle vèrsu u Piemunte; ch'i sun a SS29 de Cadebunn-a, a feruvia Türìn-Sann-a cun a diramaçiùn pe Lüsciandria, e l'Autustradda A26[13][15]. Cun u grande desvilüppu du XX seculu, Sann-a a l'ha furmóu n'area metrupulitann-a cunpreiza tra Vuè, Arbisöa e i cumüni de l'intrutèra, pe na pupulaçiùn de tostu 115.000 abitanti in tüttu[14][15].