Ticin
From Wikipedia, the free encyclopedia
Il Cjanton Ticin, plui uficialmentri Republiche e Cjanton Ticin o in tal dialet ticinês, lombart alpin e comasc Tesìn,Tasìn,Tisìn e par todesc, francês e romancç Tessin, al e un dai cjantons da Svuizare. A si cjate in te aree gjeografiche plui a sud de Svuizare al confin con la regjon taliane da Lombardie e tal versant meridionâl das Alps. Il cjanton al cjape in non dal flum ca lu traverse, il Ticin, nasciût dal sorgent al Pas de Novene e che al rive tal Lat Magjôr.
Secont la Costituzion cjantonâl «il Cantone Ticino è una repubblica democratica di cultura e lingua italiane» (art. 1 Cost.) e il preambul claris che «il popolo ticinese» al e «fedele al compito storico di interpretare la cultura italiana nella Confederazione elvetica» (Preambul de Costituzion).
(IT) Repubblica e Cantone Ticino
(DE) Republik und Kanton Tessin (FR) République et Canton du Tessin (RM) Republica e Chantun dal Tessin | |
[[|100px|Bandiere]][[Figure:{{{emblem}}}.svg|60px|Emblem]] | |
Informazions | |
Lenghe ufiziâl | talian (ticines e walser non riconoscius uficialmentri) |
Capitâl | Belinzone |
Politiche | |
Forme di guvier | Consei di Stat (5) |
Cjâf dal stât | Gran Consei (90) |
Gjeografie | |
Fûs orari | UTC+1 |
[[Figure:.png|250px|Mape dal stât]] | |
Superficie | |
Superficie Totâl | 2 812,15 km² |
Popolazion | |
Popolazion totâl | 353 343 ab. ab. |
Densitât | 125,65 ab./km² ab./km2 |
Economie | |
Monede | Franc svuizar (CHF) |
Il Cjanton Ticin al e il singul cjanton da Confederazion elvetiche situât quasi interamentri a sud des Alps, eccettuantri l'alte val de Reuss e la val Cadlim (dulache si cjate la sorgent dal Reno di Medel). Al a une superfic di 2812,46 km², pari al 6,8% dall'intere superfic svuizare. Il territori cjantonâl al e in buine part delimitât dal confin cun l'Italie (provincie dal Verban-Cusi-Osole in Piemont, di Vares e Como in Lombardie), con la qual confine a est, ovest e sud. A nord-ovest confine con il Cjanton Valles, a nord con il Cjanton Uri, e a nord-est con il Cjanton Grigions.
Il Cjanton al a il so capoluoc a Belinzone dulache a si cjate il Consei di Stât formât da 5 membris cal opere par cont dal podè esecutîf e il Gran Consei di 90 membris dal podè legjislatîf. I 90 membris che ore a sentin tal Gran Consei a provegnin da:
- Partît Liberâl Radicâl (liberalism): 23
- Leghe dai Ticines (populism di diestre): 18
- Partît Popolâr Democratic (democrazie cristiane): 16
- Partît Socialist (socialism democratic, socialdemocrazie): 13
- Uniôn Democratiche di Centri (conservatorism nazionâl): 7
- I Verds (ecologists-sinistre): 6
- Moviment par il Socialism (trotskists): 3
- Partît Comunist (sinistre radical): 2
- Plui Feminis (par l'uguagliance di genar): 2
Al e ancje un parlament gjovanil,il Consei Cjantonâl dai Giovins, organizât in Assemblee Plenarie, Comitât e Segretariat, la cui funzion ai e dome consultive e didattiche par l'avvicinament dai giovins a la politiche.
Al vertiç dal podè judiziari al e il Tribunâl d'appel che tramit lis sos Cortis al decid in ultime istance (di regolament in 2. grât) quasi dutes lis controversiis civilis, penallis e aministrativis.
In Ticin i comuns plui popolâts a son:
Steme | Comun | Abitants | Superficje in km² | Abitants in km² | Distret |
---|---|---|---|---|---|
Lugan | 67 082 | 75,8 | 885 | Lugan | |
Belinzone | 44 046 | 164,96 | 267 | Belinzone | |
Locarn | 16 132 | 19,27 | 837 | Locarn | |
Mendrisi | 15 484 | 32,01 | 484 | Mendrisi | |
Chiass | 7 874 | 5,33 | 1477 | Mendrisi | |
Minusi | 7 336 | 5,85 | 1254 | Locarn | |
Capriasche | 6 741 | 36,35 | 185 | Lugan | |
Loson | 6 722 | 9,53 | 705 | Locarn | |
Masagno | 6 405 | 0,73 | 8774 | Lugan | |
Biasche | 6 115 | 59,12 | 103 | Riviere |
Dut il cjanton al e dividût in 9 distrets:
Non | Cap-lûc | Abitants
(31-12-2018) |
Superficje | Comuns | Mape |
---|---|---|---|---|---|
Distret di Belinzone | Belinzone | 55 711 | 224,2 km2 | 6 | |
Distret di Blenio | Agherosse | 56 82 | 360,9 km2 | 3 | |
Distret di Leventine | Faido | 9 113 | 479,9 km2 | 10 | |
Distret di Locarn | Locarn | 64 075 | 551,4 km2 | 23 | |
Distret di Lugan | Lugan | 151 592 | 305,2 km2 | 52 | |
Distret di Mendrisi | Mendrisi | 50 865 | 101,0 km2 | 11 | |
Distret di Riviere | Riviere | 10 335 | 145,2 km2 | 2 | |
Distret di Vallemagie | Cevio | 5 970 | 569,5 km2 | 8 |