From Wikipedia, the free encyclopedia
lingaedjes > indo-uropeyin > italike > roman-levantrece > roumin
Li roumin est on lingaedje indo-uropeyin, italike levantrece. Si vijhén li pus près esteut l' dalmate. Ouy ses vijhéns li pus près sont l' itålyin et l' roumantche. Djeyograficmint, li roumin est ene iye latene divins ene grande basse eslåve. Il est cåzé (yet lingaedje oficir) el Roumaneye eyet el Moldaveye (wice k' on l' lome ossu "moldåve").
Côde ISO: ro
Li scrijhaedje do roumin eploye l' alfabet latén, avou come letes sipeciåles: â, î, ă, ş, ţ (a-tchapea, i-tchapea, a-breve, s-cedile eyet t-cedile).
Dins l' Moldaveye on l' sicrijheut dins l' tins (et co des djins asteure) avou l' alfabet cirilike.
(prumî årtike del Declaråcion univiersele des droets del djin)
Vola on tåvlea avou des mots e roumin et walon, ki voulnut dire li minme sacwè, et k' ont l' minme bodje etimolodjike.
Roumin | Walon | Pronoçaedje malåjhey |
Afară, fără | foû | |
Apropia (tr./refl.) | Aprepyî | |
Apuca | Apicî | |
Apă | Aiwe | |
Ara | Aroyî | |
Aşeza (a se~) | Ashîr (s’~) | Achéza |
Asculta | Aschoûter, schoûter | |
August | Awousse | |
Auzi | Ôre | Awouziy |
Azi | Ouy | |
Băiat | Valet | Beuyatt |
Bucată | Boket | |
Buşi | Bouxhî | Bouchî |
cădea | tchaire | keudea |
Capăt | Copete, cawete | |
Căpăţână | Capotene | Keupeutzane |
Cartof | Cartouxhe | |
Cârcă | Kedje | |
Cer | Cir | |
Cere | Cweri | |
Cina, recina | Riciner | |
Cingătoare | Cingue | |
Coc, colac | Couniou | |
Creşte | Crexhe | Crechté, crechtché |
Creştin | crustin | |
Croampă, colompiră | Crompire | crwampe/cråmpe |
Cunoaşte | Conexhe, kinoxhe | |
Desculţ | Dischås | |
Despărţi | Dispårti | |
Desfăş(ur)a | Disfaxhî | |
Fag | Få, faw | |
Faşă | Faxhe | Fach |
Fleciui | Flaxhî | |
Florii | Floreye Påke | |
Freca | Froyî, froxhî | |
Găleată | Golete | |
Ieşi, reieşi | Rexhe | |
Învia | Raviker | |
Jos | Djus | |
Lapte | Laecea | |
Laţ | Laxhe | |
Lemn | Legne | |
Limbă | Linwe | |
Măr | Melêye | |
Merinde | Marinde | |
Miere | Mira | |
Mulge | Mode | |
Mult | Mo | |
Neauă | Nive | |
Nouăzeci | Nonante | |
Nucă | Nokete | |
Optzeci | Ûtante | |
Pană | Pene | |
Paşnic | Påjhire, påjhûle | |
Paşte (vb.) | Paxhe | |
Plop | Plope | |
Prânzâdă | Prandjlaedje | |
Rămâne | Ramani, rimane | |
Rămăşiţă | Rimanants | |
Răspândi | Rispåde | |
Şaptezeci | Septante | |
Scăpa (tr.) | Schaper | |
Scăpa (intr.) | Schiper | |
Scărpina, scobi | Schaver | |
Scaun | Schame | |
Scoate | Saetchî | |
Scoarţă | Schoice | |
Scorni | Schoirni | |
Scutura | Scheure | |
Şezătoare | Shijhe | |
Sigur | S(i)gur | |
Staul | Ståve | |
Stoarce | Stoide | |
Taşcă, geantă | Taxhe | |
Timpuriu | Timprou | |
Usuca | Souwer | |
Uşă | Ouxh | Ouch |
Viespe | Wesse |
Vocial on paralele etur sacwants viersets do live del Djeneze.
Djeneze / Facere, c. 41, v. 26
c. 41, v. 27
c. 42, v. 19
c. 42, v. 20
c. 42, v. 21
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.