El rumen oben romen el xe ła łéngua uficial de ła Repùblica de Romanìa: ła ga na baxe łatina ma, vista ła poxision geogràfica, ła xe influensà forte dal sostrato slavo che gh'era prima che rivase i Romani a portar el łatin.

Info velòsi limba română e românește‎, Nome locaƚe ...
Infobox de Łéngua Łéngua rumena
limba română e românește‎ Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚeErrore Lua in Modulo:Interface_Wikidata alla linea 89: attempt to call field 'formatStatements' (a nil value).
Tipołéngua e łéngua viva Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inRomania, Moldavia, Voivodina, Rusia, Ucraina, Israele, Serbia, Ungheria, Balcani, Itałia, Spagna, Canada, USA.
Autòctono deRomania e Moldàvia Cànbia el vałor in Wikidata
Parlanti
Totałe26 milioni (2019 Cànbia el vałor in Wikidata)
Clasifega36
Caratarìsteghe
ScrituraErrore Lua in Modulo:Interface_Wikidata alla linea 89: attempt to call field 'formatStatements' (a nil value).
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue indoeoropee
łéngue itàłeghe
łéngue romanze
łéngue balcoromanze Cànbia el vałor in Wikidata
Statuto ofisałe
Lengua ofisałe inRomania, Republica de Moldavia, Voivodina (Serbia)
Organixasion internassionałi: Union Europea, Unione Łatina.
Regoƚà daAcademia Română
Epònemorumeni Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-1ro/mo
ISO 639-2(B)rum/mol, (T)ron/mol
ISO 639-3ron Cànbia el vałor in Wikidata
SILRUM
Glottologroma1327 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere51-AAD-c Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologueron Cànbia el vałor in Wikidata
ASCL3904 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFro Cànbia el vałor in Wikidata
Toco in lengua
Declarasion Universaƚe dei Deriti de l'Omo, art. 1
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.
Destribusion zeogràfega

Distribusion geografica del rumen
Sara

El rumen el xe ła soła łéngua romanza che ła ga mantegnù na declinasion su nomi e agetivi, seben che l'abia sol che tri caxi nominacuxativo (=nominativo+acuxativo), genitdativo (=genitivo+dativo) e vocativo. Soło i pronomi i fa védar tuti quanti i caxi ben separài.

El ga n'artìcoło determinativo finałe come łe łéngue nòrdiche come el svedéxe mentre l'artìcoło indeterminà el xe preposto come in vèneto: "om" (omo), "omul" (l'omo), "un om" (n'omo); "fată" (tóxa), "fata" (ła tóxa), "o fată" (na tóxa).

Ła declinasion ła se véde soratuto sui artìcołi, in particołar sui determinativi maschiłi che i vien zontài in fóndo a ła paroła:

Pì informasion Declinasion co artìcoło det. maschiłe finałe ...
Declinasion co artìcoło det. maschiłe finałe
NominacuxativoOmul (sojeto e ojeto: l'omo)
VocativoOmule (omo! cio, omo!)
GenitdativoOmului (conpl.: de/a l'omo)
Sara

De sòłito invesse i nomi feminiłi i fa védar calche difarensa de caxo diretamente su ła raixa, anca sensa artìcoło finałe, ma el vocativo el tende confóndarse col nominacuxativo:

Pì informasion Declinasion feminiłe sensa artìcoło finałe ...
Declinasion feminiłe sensa artìcoło finałe
Nominacuxativoo fată (sojeto e ojeto: 'na tóxa)Maria (sojeto e ojeto)
Vocativofată! (tóxa! cio tóxa!)Mario (Maria! cio, Maria!)
Genitdativounei fete (conpl.: de/a na tóxa)Mariei (conpl.: de/a Maria)
Sara

I artìcołi determinài plurałi finałi i fónde senpre el vocativo col genitdativo e i xe:

Pì informasion Declinasion maschiłe e feminiłe/nèutra plurałe co art. det. finałe ...
Declinasion maschiłe e feminiłe/nèutra plurałe co art. det. finałe
NominacuxativoOamenii (sojeto e ojeto: i òmeni)Fetele (sojeto e ojeto:łe tóxe)
VocativoOamenilor (òmeni! cio, òmeni!)Fetelor (tóxe! cio tóxe!)
GenitdativoOamenilor (conpl.: ai/dei òmeni)Fetelor (conpl.:a/de łe tóxe)
Sara

El nèutro el segue el maschil al singołar e el feminil al plural: "centrul" (el séntro) vs. "centrele" (i sintri).

I verbi i ga na coniugasion rica de finałi sensa clìtici sojeto, tipo queła de l'itałian o del spagnoło: merg (vo), mergi (te ve), merge (el/ła va), mergem (némo) ma el futuro el se fa co l'auxiłiar "vołer" a vrea, come altre łéngue balcàniche e come l'ingléxe "will": vreau să merg (ndarò), leteralmente "vojo che vago = vojo ndar = ndarò".

Pì informasion Łéngoe ufisiałi de l'Onion Eoropea ...
Sara
Pì informasion Controło de autorità ...
Sara

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.