Vulpes vulpes
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ła volpe rosa (dita anca bolpe rosa; Vulpes vulpes Linnaeus, 1758) la xe un mamìfero carnivoro apartenente ała fameja dei Canidae.
![]() | |
Rezistrasion | |
---|---|
Dati | |
Perìodo de zestasion | 52 dìi |
Prinsipałe fonte ałimentare | Oryctolagus (it) e fruta |
Speransa de vita | 5 anini |
Lonzevità màsima | 21,3 anini |
Hàbitat | foresta |
Altura | 0,425 m |
Stato de conservasion | |
![]() | |
Ris-cio mìnemo | |
UICN | 23062 |
Tasonomia | |
Clase | Mammalia |
Órdene | Carnivora |
Fameja | Canidae |
Tribù | Vulpini |
Zènare | Vulpes |
Spece | Vulpes vulpes (L., 1758) |
Nomenclatura | |
Protònemo | Canis vulpes |
Distribusion | |
Distribusion
Ła volpe rosa ła se trova 'ntel' emisfero boreałe. Xe presente anca in Australia, dove xe sta introdota 'ntel' fin del XIX secoło. In Itàlia, xe difondesta in tutta ła penisoła e in Siciłia, mentre ła sotospecie Vulpes vulpes ichnusae xe tipica de ła Sardignia e Còrsega.
Descrision
Ła volpe xe lunga dai 75 ai 140 cm e ła pesa dai 3 ai 11 kg; ła pol vivere fin a 12 ani. El cołore, ke'l xe de frecuente rosicio, va dal gialo al maròn. Ła gola, ła pansa e ła punta de ła coa la xe bianche; quest'ultima xe longa e folta. El muso xe alungà e le orecie le xe triangolari. Ła xe giocherełona come i so picołi e tanto furba.
Alimentasion
El so magnar preferito xe el conejo e i roditori, ma anca i osèi i fa parte de ła so dieta; ła magna anca inseti, bisoi, fruta, bache, animałi morti e finanke pesi. Ła cacia al całare de ła note o al'alba e ła usa vari modi a seconda de ła preda.
Note
Gałeria de imagini
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.