Birmània
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ła Birmània, ofiçialmente Mianmà (Modeło:Lang-my; Modeło:Lang-en),[13] ła xe un Stato del'Axia sudorientałe.
Òcupa parte de ła costa oçidentàl de ła Penixola Indocinéxe, xe afaçià sul Golfo del Bengała e sul Mar de łe Andamane e confina da ovest a est co Bangladesh, India, Cina, Łaos e Taiłandia.
Info velòsi ပြည်ထောင်စု သမ္မတ မြန်မာနိုင်ငံတော် (my)မြန်မာနိုင်ငံ (my), Ino ...
ပြည်ထောင်စု သမ္မတ မြန်မာနိုင်ငံတော် (my) မြန်မာနိုင်ငံ (my) | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
|||||||||
Ino | Kaba Ma Kyei | ||||||||
Bomò | «Let the journey begin» | ||||||||
Pozision | |||||||||
Continente | Asia | ||||||||
Capitałe | Nepidò (2005–) | ||||||||
Popołasion | |||||||||
Totałe | 53 370 609 (2017) 53 370 609 (2017)/(2013)/(2012)/(2011)/(2010)/(2009)/(2008)/(2007)/(2006)/(2005)/(2004)/(2003)/(2002)/(2001)/(2000)/(1999)/(1998)/(1997)/(1996)/(1995)/(1994)/(1993)/(1992)/(1991)/(1990)/(1989)/(1988)/(1987)/(1986)/(1985)/(1984)/(1983)/(1982)/(1981)/(1980)/(1979)/(1978)/(1977)/(1976)/(1975)/(1974)/(1973)/(1972)/(1971)/(1970)/(1969)/(1968)/(1967)/(1966)/(1965)/(1964)/(1963)/(1962)/(1961)/(1960) | ||||||||
Densità | 78,88 hab./km² | ||||||||
Zènaro |
| ||||||||
Demònemo | birmani, birman, birmana, birmane | ||||||||
Idioma | mianman | ||||||||
Speransa de vita | 69,62 (2021) 3,008 (2016) | ||||||||
Putełi no scołarizai | 3 358 383 (2014) −70 768 (2010) | ||||||||
Zeografia | |||||||||
Parte de | Sud-est aziàtego | ||||||||
Àrea | 676 577,2 km² | ||||||||
Ponto pì alto | Hkakabo Razi (5 881 m) | ||||||||
Ponto pì baso | Osèano Indian (0 m) | ||||||||
Rente a | |||||||||
Dati istòreghi | |||||||||
Prima mesion documentada | ocupasion britànega de la Mianmà | ||||||||
Dì festivo | |||||||||
Organizasion pułìtega | |||||||||
Forma de goerno | repùblega | ||||||||
Òrgano lejislativo | Asanblea de l'union (it) | ||||||||
Presidente de Birmània | Myint Swe (it) (1° de febraro del 2021) | ||||||||
Consiglio di Amministrazione dello Stato (it) | Min Aung Hlaing (it) (1° de febraro del 2021) | ||||||||
Ìndaze de Democrasia | 1.02/10
| ||||||||
Menbro de | Organizasion de łe Nasion Unìe, Asociasion de le Nasion de Àzia Sudorientale, Organizasion mondiałe del comerso, Banca Internasionałe par ła Recostrusion e Desviłupo, Asociasion Internasionałe del Desviłupo, Corporasion Finansiària Internasionałe, Organismo Multilaterałe de Garansia dei Investimenti, Forum Rejonałe de l'ASEAN, Banca Aziàtega del Desviłupo, Inisiativa par ła Cooparasion Multisetoriałe, Tècnega, Econòmega del Golfo del Bengała, Interpol[1], Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe[2], Organizasion Idrogràfega Internasionałe[3], UNESCO[4], Union Postałe Universałe[5], Union Internasionałe de Tełecomunicasion[6], Organizasion Meteorołòzega Mondiałe[7], Organizasion mondiałe de ła sanità[8] e Organizasion Mondiałe de łe Dogane[9]
| ||||||||
Economia | |||||||||
PIL nomenałe | 65 124 769 602 $ (2021) | ||||||||
PIL pro càpite | 2 037 600 K (2022) | ||||||||
Ìndaze de desviłupamento oman | 0,585[10] (2021[10] ) | ||||||||
Moneda | Kyat birman | ||||||||
Banca sentrałe | Banca Sentrałe de Mianmar | ||||||||
Taso de dezocupasion | 3 %[11] | ||||||||
Coefisente de Gini | 30.7/100
| ||||||||
Còdazi de identifegasion | |||||||||
ISO 3166-1 | MM e BU MMR e BUR 104 | ||||||||
Còdaze de matricołasion | BUR | ||||||||
Fuzo oràrio | |||||||||
Domìnio de primo liveło | .mm | ||||||||
Prefiso tełefònego | +95 | ||||||||
Tełèfono d'emerzensa | |||||||||
Preza ełètrega | |||||||||
Premi
| |||||||||
Istòrego | |||||||||
Sito web | myanmar.gov.mm… | ||||||||
|
Sara