paìsi di l'Europa cintrali From Wikipedia, the free encyclopedia
La Svìzzira (o Sbìzzira), circa 8.500.000 (nu 2022) abbitanti è nu statu europeu cunfinanti a sud cu l'Italia, a ovest câ Francia, a nord câ Girmania e a est cu l'Austria e lu Liechtenstein è na cunfidirazzioni di 23 cantuna e 3 di chisti divisi nta 6 semicantuna. La capitali è Berna. Àutri cità mpurtanti sunnu Zuricu, capitali cummirciali e sedi dâ bursa, e Ginevra, sedi di diversi organizzazzioni ntirnazziunali.
Svizzira | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||
Dati amministrativi | |||||||
Nomu cumpretu | Cunfidirazzioni Svìzzira | ||||||
Nomu ufficiali | (LA) Confoederatio Helvetica
(DE) Schweizerische Eidgenossenschaft (FR) Confédération suisse (IT) Confederazione Elvetica (RM) Confederaziun svizra | ||||||
Lingui ufficiali | tidiscu (65,6%),
francisi (22,8%), talianu (8,4%), rumanciu (0,6%) | ||||||
Capitali | Nuđđa (De Iure)
Berna (De Facto) (133.115 ab. / 31-12-2016) | ||||||
Pulitìca | |||||||
Guvernu | Ripubbrìca Diretturiali Fidirali | ||||||
Capu đđî Statu | Guy Parmelin | ||||||
Capu di Guvernu | Walter Thurnherr | ||||||
Nnipinnenza | 1º Austu 1291 | ||||||
Trasuta nnâ l'ONU | 10 Sittèmmiru 2002 | ||||||
Ària | |||||||
Tutali | 41 285 km² | ||||||
% di l'acqui | 3,7% % | ||||||
Pupulazziuni | |||||||
Tutali | 8.530.100 ab. | ||||||
Dinsitati | 205 ab./km² | ||||||
Ìnnici đđî criscita | +0,5%(2016) | ||||||
Nomu đđî l'abbitanti | Svizziri, Elvetici | ||||||
Giografìa | |||||||
Cuntinenti | Europa | ||||||
Cunfini | Girmania, Liechtenstein, Austria, Francia, Italia | ||||||
Fusu urariu | UTC+1
UTC+2 (urariu ligali) | ||||||
Ecunumìa | |||||||
Munita | Francu Svizziru | ||||||
Àutru | |||||||
Còdici ISO 3166 | CH, CHE, 756 | ||||||
TLD | ch jè .swiss | ||||||
Prifissu tel. | +41 | ||||||
Sigla autu. | CH | ||||||
Innu nazziunali | (IT) Salmo Svizzero
(DE) Schweizer Psalm (FR) Cantique suisse (RM) Psalm Svizzer | ||||||
Festa nazziunali | 1º Austu |
La storia dâ Svìzzira accuminza cu l'attu funnaturi. Tri campagnoli di Svittu, Unterwald e Uri, secunnu la liggenna chi si tramanna, si ncuntraru ô Grütli, nu spiazzu vicinu ô lacu dî quattru cantuna, lu primu austu 1291. Di st'èbbica è la liggenna di Guglielmu Tell, eroi ca s'appunìa ô putiri latifundista proto-austrìacu.
La storia muderna dâ Svìzzira accuminza mmeci ntô 1848 cu l'aduzzioni dâ custituzzioni muderna e lu mantinimentu dî frunteri di oggi.
Siccomu la Svìzzira s'attrova n vallati siparati dî l'Alpi, la pupulazzioni svìzzira parra diversi lingui. Li lingui origginali dâ Svìzzira sunnu lu tudiscu ntê sò varianti switzerdutch, lu francisi, l'italianu, e lu rumanciu. Li 26 cantuna e semicantuna sunnu pi du terzi di lingua tudisca; 5 cantuna, Ginevra, Vaud, Giura e Neuchâtel sunnu di lingua francisa; unu di lingua italiana, lu Ticinu. Nta certi cantuna si pàrranu dui o tri lingui ufficiali, comu ntô cantuni dî Griggiuni, unni si parra lu tudiscu, l'italianu, e lu rumanciu oppuru ntô Vallisi, unni si parra tudiscu e francisi o puru comu ntô cantuni di Friburgu unni la lingua principali è lu francisi cu na pocu di cumuna chi sunnu girmanòfoni; ntô cantuni di Berna la lingua principali è lu tidescu e na pocu di cumuna sunnu francòfuni.
Canusciuta pâ sò dimocrazzìa diretta, ca si manifesta ancora òi câ Landsgemeinde, òi la Svìzzira è nu statu fidirali. Ogni cantuni havi lu sò cuvernu, e a Berna si trova lu parramentu fidirali, e lu cuvernu fidirali, ca cunta sempri 7 cunzigghieri fidirali (ministri).
A liveddu ntirnazziunali la Svìzzira havi aduttatu la niutralità comu duttrina. Grazzi a ssa niutralità havi pututu sviluppari l'econumìa, li banchi, e la ndustria.
Nun si pò parrari dâ Svìzzira senza parrari dî sò furmaggi, l'Emmental, lu Gruviera, lu Vacherin Friburgeois, lu Vacherin Mont D'Or, lu Tilsit, l'Appenzeller e tanti àutri. E senza parrari di la cioccolatta svìzzira, chî sò cioccolatteri, ca si diclina nta na quantitati enormi di marchi e di spicialitati.
Albanìa | Andorra | Austria | Azzirbaiggian | Armenia | Belgiu | Bielurussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Giorgia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettunia | Liechtenstein | Lituania | Lussimburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru | Norveggia | Paisi Vasci | Portugallu | Pulonia | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.