![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Cold_war_europe_military_map_sv.png/640px-Cold_war_europe_military_map_sv.png&w=640&q=50)
Guerra Fridda
From Wikipedia, the free encyclopedia
Fu difinuta Guerra Fridda la situazzioni di cunfrittu nun bellicu ca vinni a criàrisi tra dui blocchi ntirnazziunali, ginirarmenti catigurizzati comu Ovest (li Stati Uniti e li sô alliati dâ NATO) e Est (l'Unioni Suviètica e li sô alliati dû Pattu di Varsavia) tra la fini dâ Sècunna guerra munniali e l'ùrtimu dicenniu dû Novicentu (circa 1945-1990).
Tali tinzioni nun si cuncritizzau mai ntôn cunfrittu militari veru e propiu, tali di cumpurtari na contrappusizzioni bellica supra vasta scala tra Est e Ovest: la prisenza di armi nucliari ntê rispittivi arsinali avissi faciutu nun riparàbbuli pû Pianeta n'evintuali aggrissioni e la rilativa riazzioni.
Duranti tutta la Guerra Fridda l’arsinali nucliari dî dui supirputenzi vìnniru custantimenti ngrannuti nzinu a l'ùrtimu pirìudu (1979-1989) ntô quali vìnniru niguzziati na serî d’accordi (dinuminati accordi START) ca purtaru a sustanziali riduzzioni di l’arsinali nucliari. Ma duranti tutta la Guerra Fridda fu custanti la contrappusizzioni tra na cursa ô riarmu apparintimenti nun rifrinàbbuli e cuntìnui tintativi di cuntrollu di l’armamenti niguzziati tra USA e URSS o nta l'àmmitu di l'ONU.
Pi difiniri l'estisu cunfrittu di pusizzioni, ntiressi contrapposti, prupaganna e azzioni di disturbu ca s’avìa vinutu a criari, datu ca comu e gghiè tali situazzioni nun cumpurtava lu mpiegu aggrissivu di l’asèrciti riulari, fu cuniata la mitafora di guerra "fridda".
Foru nicissarî tanti attinzioni e na bona dosi di diprumazzìa pi sidari supra lu nasciri arcuni cunfritti armati, ô fini di privèniri na cchiù anchia guerra "càuda" c’avissi risicatu di stènnirisi e ntinzificàrisi.
Lu cunfrittu avìa principarmenti radichi ntê rispittivi ideoluggìi pulìtichi, ecunòmichi, filosofiche, suciali e culturali. Cci foru aggrissivi guerri di prupaganna tra li blocchi USA e URSS: l'Est criticava l'Ovest ‘n quantu prumuturi dû capitalismu burghisi e dû mpirialismu, ca marginalìzzanu li travagghiatura, mentri l'Ovest criticava l'Est difinènnulu "mpiru dû mali", ncarnazzioni dûn tutalitarismu anti-dimucràticu sutta forma di dittatura cumunista.
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Cold_war_europe_military_map_sv.png/640px-Cold_war_europe_military_map_sv.png)
La Guerra Fridda si prutrassi dâ fini dâ sècunna guerra munniali, nzinu ô cullassu di l'Unioni Suviètica, ntê primi anni '90.
Sulu ‘n arcuni accasioni la tinzioni tra li dui schiramenti pigghiau la forma di cunfritti armati, comu la guerra di Corea, la Guerra dû Vietnam e la mmasioni suviètica di l'Afghanistan. Granni parti dâ Guerra Fridda si svurcìu mmeci attraversu cunfritti nun diretti, contra "nazzioni surrugati"; ‘n tali cunfritti, li putenzi maiuri upiràvanu ‘n bona parti armannu o subbinziunannu li surrugati.
Àutri cunfritti èranu ancora cchiù suttirrànei, pirpitrati attraversu atti di spiunaggiu, cu spìi e traditura ca travagghiàvanu sutta cupirtura/cupritura di ntrammi li parti; ‘n tanti casi l'attivitati cumpurtava accisioni di ndividui pirpitrati dî vari survizza sicreti.
Tali aspetti dâ guerra fridda, dibburmenti pirciputi videmma dî media, happiru scarsu mpattu supra l'upinioni pùbblica dî rispittivi putenzi.
Ntô cunfrittu stratèggicu tra Stati Uniti e Unioni Suviètica unu di l’elimenti principali fu la suprimazzía ticnològgica (stratiggìa dâ ticnoluggìa).
La Guerra Fridda si cuncritizzau di fattu ntê priaccupazzioni riguardanti l’armi nucliari; di ntrammi li parti vinìa l'auspiciu ca la sô sèmprici asistenza fussi nu ditirrenti sufficienti a mpèdiri la guerra vera e propia.
‘N effetti nun era di sclùdiri ca la guerra nucliari glubbali putissi scatùriri di cunfritti supra scala nica, e ognidunu di chisti aumintava li priaccupazzioni ca chistu putissi virificàrisi. Sta tinzioni nfruìu significativamenti nun sulu supra li rilazzioni ntirnazziunali, ma macari supra la vita dî pirsuni ‘n tuttu lu munnu.
Puntu càudu dû cunfrittu ‘n àmmitu europeu fu la Girmania, e ‘n particulari Birlinu, pi la divisioni abbinuta doppu la sècunna guerra munniali.
Unu dî sìmmuli cchiù vividi dâ Guerra Fridda fu propiu lu Muru di Birlinu, ca siparava Birlinu Ovest (cuntrullata dâ Girmania Ovest, nzèmmula a l’alliati di Francia, Regnu Unitu e Stati Uniti) dâ Girmania Est, ca la circunnava cumpritamenti.