Carnalivari
From Wikipedia, the free encyclopedia
Lu carnalivari (o carnaluvari) è na festa lijata a tradizzioni chi pìgghianu urìggini forsi ntê usanzi pagani e chi currispunni ntê paisi cattòlichi cu la vigghilia di l'inizziu dâ Quarèsima.
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Picswiss_BS-50-40.jpg/275px-Picswiss_BS-50-40.jpg)
« A carnalivari ogni scherzu vali. » | |
(Pruverbiu talianu) |
Si carattirizza di na serî di manifistazzioni pupulari unni li genti hannu la pussibbilitati di stracanciàrisi, di urganizzari passiati n màschira, carri alliggòrici e festi pupulari assai ntisi.
Tra li carnaluvari cchiù mpurtanti ntô munnu cci sunnu sicuramenti chiddu di Riu de Janeiru, chiddu di Vinezzia e chiddu di Viareggiu. N'Italia sunnu assai mpurtanti puru lu carnavali di Putignanu ntâ Pugghia e chiddu di Jaci n Sicilia.
La palora «carnalivari» diriva dû latinu "carnem levare", chi anticamenti significava lu banchettu d'abbulizzioni dâ carni chi si tinìa sùbbutu prima dû pirìudu di dijunu, e dâ rinunzia ô piaciri, dâ Quarèsima.
La durata dâ festa pò variari a secunna â tradizzioni dî paisi di una simana nzinu a quarchi misi.