Arcu di Nuvè
From Wikipedia, the free encyclopedia
Lu arcu di Nuvè (o arcunè o arcubalenu) è nu finòminu òtticu visìbbuli n celu, specî doppu un timpurali, cunzistenti nta na serî d'archi cuncèntrici ntâ gamma di culura dû spettru sulari, duvutu â rifrazzioni e â riflissioni di na surgenti luminusa (specî lu suli) attraversu gutti d’acqua prisenti nta l’ariu.
Li bandi di setti culura ca fòrmanu l’arcubalenu, sunnu nu spittàculu cumuni; iddi risùrtanu simpricimenti di la cumminazzioni ntra la chioggia e lu suli, taliata di nu certu àngulu.
Ci sunnu pirò arcuni uccasioni unni, pi particulari circustanzi mitirològgichi, l’arcu ca si vidi ntô celu discrivi nu semicìrculu cumpretu, certi voti è pirfinu duppiu, cu culura di na brillantizza particulari.
Nurmarmenti l’arcubalenu è na pàllita mmàggini di lu spettru sulari ca appari attraversu nùvula di chioggia; nta certi cundizzioni iddu addiventa tantu lucenti ca pari nu corpu sòlitu.
Li setti culura di l’arcubalenu n’addimustranu ca la luci è cumpunuta. La luci è na radiazzioni elettrumagnètica e nun è janca, ma lu jancu ca nuàutri videmu è la summa di li setti culura di l’arcubalenu. Si la luci veni firtrata di dui supirfici trasparenti misi nta nu certu agnuni (comu li parti di nu prisma di vitru o li lati di na gucciulina di acqua) idda arrimbarza, propiu comu na pallòttula quannu tucca na pariti torta. Accussì comu li pallòttuli di pisu diversu arrimbàrzanu cu agnuni diversi, li setti friquenzi luminusi si ncùrvanu cu ànguli diversi, e appoi si spàrtinu. Lu risurtatu, dittu rifrazzioni, è ca la luci agghica a nuàutri nta na fascia cumpunuta di li diversi radiazzioni di culura viulettu, ìndacu, blè, virdi, jarnu, aranciu e russu.
La lucintizza e la ntinzitati di li culura dipènninu di li diminzioni di li gocci di acqua: cchiù grossi sù e cchiù li culura sunnu brillanti. Spissu n’arcubalenu particularmenti càrricu di culura, veni accumpagnatu di n’àutru cchiù pàllitu, cu li culura nvirtiti. Stu secunnu arcu è na secunna rifrazzioni di la luci.