Vienne

From Wikipedia, the free encyclopedia

Viennemap

Vienne (Wien jndr'ô tedesche, pronungiate [vi:n] e jndr'ô dialètte bavarese pure [vɛan], Bécs jndr'ô ungherese) jè 'a capitale federale e ad 'ô stesse timbe 'nu state federate de l'Austrie, combletamènde circunnate d'a Vasce Austrie.

Disambiguazzione – Ce ste cirche otre segnefecate d'u termine, 'ndruche Vienne (disambigue).
Fatti in breve Vienne cetate statutarije, capitale federale, Localizzazione ...
Vienne
cetate statutarije, capitale federale
Wien
Thumb
Thumb
Thumb
Vienne – Veduta
Localizzazione
StateAustria Austria
Amministrazione
Amministratore localeMichael Häupl (SPÖ)
Territorie
Coordinate48°12′29.99″N 16°22′23.03″E
Altitudine151−543 m s.l.m.
Superficie414,90 km²
Crestiàne1 714 142 (2010)
Denzetà4 131,46 ab./km²
Otre 'mbormaziune
Lènghetedesche
Cod. postale1010–1239, 1400, 1450
Prefisse01
Fuse orarieUTC+1
ISO 3166-2AT-9
Codece statisteche9 01 01–9 23 01
TargheW
Nome javetandeviennese (wiener)
Cartografije
Thumb
Vienne – Localizzazione
Site istituzionale
Chiudi
Thumb
'U vrazze d'u Danubie chiamate Donaukanal

Vienne jè sede de 'mbortande organizzazione 'ndernazionale 'mbrà le quale: OPEC, AIEA e ONU. 'U cendre storeche d'a cetata jè state dechiarate patrimonie de l'umanetate da l'UNESCO.

Vienne jè canosciute pure cumme 'a cetata de le museciste pe' avè ospitate assaje 'mbrà le cchiù famuse combositore d'u XVIII e d'u XIX sèchele: Antonio Vivaldi, Christoph Willibald Gluck, Wolfgang Amadeus Mozart, Franz Joseph Haydn, Antonio Salieri, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, gli Strauss, Johannes Brahms, Franz Liszt, Arnold Schönberg e otre angore.

Sciugrafije

Addò se iacchije

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Destritte de Vienne.

'A cetata, acchijate jndr'ô Nord-Est de l'Austrie, jè lundane 40 km da 'u confine c'a Slovacchie e cchiù o mènde 50 km da Bratislave (capitale d'u medesime paìse).

'A cetata jè comboste da 23 destritte (jndr'ô tedesche Bezirke, pe' approfunnemènde 'ndruche Destritte de Vienne) e 'u cendre d'a cetata jè 'u prime destritte. Le otre destritte se iacchijene une nnande a ll'otre furmanne 'na spirale 'ndorne ad 'u prime destritte cu numere crescende. 'A periferije d'a cetata jè chianeggiande e 'ndustrialezzate a sud, collinose e verdeggiande a nord a lle péte d'u Vosche Viennese (Wienerwald). L'anidde (Ring) ca circunne 'u cendre storeche jè ôsce a die 'na vije de raccorde ca se iacchije jndr'ô puèste addò stèvene le sparesciùte andìche mure d'a cetata. 'Nu seconne anidde 'ndorne ad 'u cendre storeche, 'a accussì ditte "cindure" (Gürtel) jè ôsce a die 'a vije cu 'u traffeche cchiù 'ndense de totte 'a cetata, ca tène pure 'na linee susèrtute (U6) d'a metropuletane c'a percorre pe' 'na granna vanne, da 'u Westbahnhof (stazione ferroviarije ovest) spiccianne ad 'u Danubie a nord.

'A cetata jè attraversate jndr' vanne oriendale sove da 'u Danubie, mendre 'nu piccele canale artifeciale ('u Donaukanal) avvrazze 'u cendre storeche a est. Vienne tène pure 'n'isole d'u Danubie ccrejète artificialmènde pe' proteggere 'a cetata da evenduale junele d'u jume. L'isole, addò jè state quagghiate 'nu parche, avène ausate da le javitànde pe' pratecare sport o relassarse d'abbasce a 'u sule, inoltre 'na vôte a l'anne (cchiù o mène quanne spicce sciùgne) aqquà se festegge pe' 3 sciùrne une nnande ll'otre 'u Donauinselfest (feste de l'isole d'u Danubie).

Thumb

Panorameche de totte 'a cetata de Vienne

Polìteche

'U Parlamènde

Ulteriori informazioni Partite, SPÖ ...
Partite200520011996199119871983
SPÖ 555243526261
ÖVP 181615183037
Verde 14117700
FPÖ 1321(14)[1]292382
BZÖ 0-(7)[1]----
LİF -06---
Chiudi

Sport

Thumb
'U Danubio ghiacciate
Thumb
'U Prater

Le prengepále suggetate de ballone viennese sonde l'Austrie Vienne ed 'u Rapid Vienne. Otre combaggene de ballone d'a cetata sonde 'u Wiener Sport-Club ed 'u First Vienne.

'Ô stadie prengepále d'a cetata, l'Ernst Happel Stadion, hé ospitate alcune gare, 'mbrà cui 'a fenale, d'u cambionate europee de ballone 2008. 'N'otre 'mbortande comblesse sportive jè rappresendate da l'Hohe Warte Stadion, quagghiate pe' tenè 'nu munne de funzione.

Crestiáne legate a Vienne

  • Jean Amery, screttore
  • Giuseppe Arcimboldo, pettore
  • Vicki Baum, screttrice
  • Edith Hahn Beer screttrice
  • Ludwig van Beethoven, combositore
  • Andreas Bitesnich, fotografe e museciste
  • Ludwig Boltzmann, fiseche
  • Christoph Waltz, attore vingetore de l'Oscar ad 'u mègghie attore no protagoniste (2010)
  • Sergej Ėduardovič Bortkevič, combositore e chianiste russe, ca n'hé vissute e aqquà fù sepolte.
  • Heinrich Joseph von Collin, poete e drammaturghe
  • Ernest Dichter, psicologhe
  • Paul Ehrenfest, fiseche e matemateche
  • Lesabbètte de Baviere, 'mberatrice d'Austrie
  • Bernd Fasching, pettore e scultore
  • Frangìsche Gesèppe I d'Asburgo, 'Mberatore d'Austrie e Re d'Ungherie
  • Gustav von Franck, screttore, editore e pettore
  • Viktor Frankl, logopediste
  • Sigmund Freud, neurologhe e psicoanaliste
  • Gisa Geert, coreografe ed attrice
  • Friedrich von Hayek, economiste vingetore d'u Premie Nobel pe' l'economije (1974)
  • Gottfried Helnwein, pettore e fotografe
  • Johann Lucas von Hildebrandt, architette
  • Crystal Klein, attrice pornografeche
  • Gustav Klimt, pettore
  • Leopold Anton Kozeluch, combositore
  • Ernst Kurth, musecologhe
  • Robert Lach, musecologhe
  • Hedy Lamarr, attrice e scienziate
  • Fritz Lang, reggiste
  • Thomas Lang, batteriste
  • Joseph Lanner, combositore e direttore d'orchestre
  • Georg Immanuel Nagel, disc jockey e screttore
  • Ernst Lert, museciste
  • Maríe Tarèsie d'Asburgo, arciduchesse d'Austrie
  • Karl Menger, matemateche
  • Pitre Metastasio, abate, poete e drammaturghe tagliáne
  • Wolfgang Amadeus Mozart, combositore e museciste
  • Wolfgang Pauli, fiseche
  • Karl Popper, felosofe ed epistemologhe
  • Willy Puchner, artiste, fotografe, designatore e autore
  • Patricia Rhomberg, attrice pornografeche
  • Franz Rosei, designatore e scultore
  • Antonio Salieri, combositore tagliáne
  • Egon Schiele, pettore
  • Romy Schneider, attrice
  • Mona Seefried, attrice
  • Carl Robert Schindelmeyer, 'ngesore
  • Erwin Schrödinger, fiseche, matemateche e felosofe
  • Heinz-Christian Strache, polìteche
  • Johann Strauss jr, combositore e direttore d'orchestre
  • Johann Strauss (attàne), combositore e direttore d'orchestre
  • Josef Strauss, combositore e direttore d'orchestre
  • Eduard Strauss, combositore e direttore d'orchestre
  • Franz von Suppé, combositore
  • Bertha von Suttner, screttrice e premie Nobel
  • Luigi Visintin, sceografe e cartografe
  • Antonio Vivaldi, presbitere, combositore e violiniste tagliáne
  • Otto Wagner, architette
  • Ludwig Wittgenstein, felosofe e loggeche
  • Joe Zawinul, museciste
  • Carl Michael Ziehrer, combositore e direttore d'orchestre

Gemellagge

Vienna jè gemellate cu le seguende cetate:

  • Serbie Belgrado, da 'u 2003
  • Slovacchie Bratislava[2]
  • Ungherie Budapest, da 'u 1990
  • Isdraele Tel Aviv, da 'u 2005
  • Pulonie Varsavie, da 'u 2001
  • Croazie Zagabrie, da 'u 1994
  • Ucraine Kiev, da 'u 1991
  • Russie Mosche, da 'u 1991
  • Rep. Ceche Brno

Note

Bibbliografije

'Ndruche pure

Otre pruggette

Collegaminde fore a Uicchipèdie

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.