Vienne
From Wikipedia, the free encyclopedia
Vienne (Wien jndr'ô tedesche, pronungiate [vi:n] e jndr'ô dialètte bavarese pure [vɛan], Bécs jndr'ô ungherese) jè 'a capitale federale e ad 'ô stesse timbe 'nu state federate de l'Austrie, combletamènde circunnate d'a Vasce Austrie.
Vienne cetate statutarije, capitale federale | |
---|---|
Wien | |
Localizzazione | |
State | Austria |
Amministrazione | |
Amministratore locale | Michael Häupl (SPÖ) |
Territorie | |
Coordinate | 48°12′29.99″N 16°22′23.03″E |
Altitudine | 151−543 m s.l.m. |
Superficie | 414,90 km² |
Crestiàne | 1 714 142 (2010) |
Denzetà | 4 131,46 ab./km² |
Otre 'mbormaziune | |
Lènghe | tedesche |
Cod. postale | 1010–1239, 1400, 1450 |
Prefisse | 01 |
Fuse orarie | UTC+1 |
ISO 3166-2 | AT-9 |
Codece statisteche | 9 01 01–9 23 01 |
Targhe | W |
Nome javetande | viennese (wiener) |
Cartografije | |
Site istituzionale | |
Vienne jè sede de 'mbortande organizzazione 'ndernazionale 'mbrà le quale: OPEC, AIEA e ONU. 'U cendre storeche d'a cetata jè state dechiarate patrimonie de l'umanetate da l'UNESCO.
Vienne jè canosciute pure cumme 'a cetata de le museciste pe' avè ospitate assaje 'mbrà le cchiù famuse combositore d'u XVIII e d'u XIX sèchele: Antonio Vivaldi, Christoph Willibald Gluck, Wolfgang Amadeus Mozart, Franz Joseph Haydn, Antonio Salieri, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, gli Strauss, Johannes Brahms, Franz Liszt, Arnold Schönberg e otre angore.
Sciugrafije
Addò se iacchije
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Destritte de Vienne. |
'A cetata, acchijate jndr'ô Nord-Est de l'Austrie, jè lundane 40 km da 'u confine c'a Slovacchie e cchiù o mènde 50 km da Bratislave (capitale d'u medesime paìse).
'A cetata jè comboste da 23 destritte (jndr'ô tedesche Bezirke, pe' approfunnemènde 'ndruche Destritte de Vienne) e 'u cendre d'a cetata jè 'u prime destritte. Le otre destritte se iacchijene une nnande a ll'otre furmanne 'na spirale 'ndorne ad 'u prime destritte cu numere crescende. 'A periferije d'a cetata jè chianeggiande e 'ndustrialezzate a sud, collinose e verdeggiande a nord a lle péte d'u Vosche Viennese (Wienerwald). L'anidde (Ring) ca circunne 'u cendre storeche jè ôsce a die 'na vije de raccorde ca se iacchije jndr'ô puèste addò stèvene le sparesciùte andìche mure d'a cetata. 'Nu seconne anidde 'ndorne ad 'u cendre storeche, 'a accussì ditte "cindure" (Gürtel) jè ôsce a die 'a vije cu 'u traffeche cchiù 'ndense de totte 'a cetata, ca tène pure 'na linee susèrtute (U6) d'a metropuletane c'a percorre pe' 'na granna vanne, da 'u Westbahnhof (stazione ferroviarije ovest) spiccianne ad 'u Danubie a nord.
'A cetata jè attraversate jndr' vanne oriendale sove da 'u Danubie, mendre 'nu piccele canale artifeciale ('u Donaukanal) avvrazze 'u cendre storeche a est. Vienne tène pure 'n'isole d'u Danubie ccrejète artificialmènde pe' proteggere 'a cetata da evenduale junele d'u jume. L'isole, addò jè state quagghiate 'nu parche, avène ausate da le javitànde pe' pratecare sport o relassarse d'abbasce a 'u sule, inoltre 'na vôte a l'anne (cchiù o mène quanne spicce sciùgne) aqquà se festegge pe' 3 sciùrne une nnande ll'otre 'u Donauinselfest (feste de l'isole d'u Danubie).
Polìteche
'U Parlamènde
Sport
Le prengepále suggetate de ballone viennese sonde l'Austrie Vienne ed 'u Rapid Vienne. Otre combaggene de ballone d'a cetata sonde 'u Wiener Sport-Club ed 'u First Vienne.
'Ô stadie prengepále d'a cetata, l'Ernst Happel Stadion, hé ospitate alcune gare, 'mbrà cui 'a fenale, d'u cambionate europee de ballone 2008. 'N'otre 'mbortande comblesse sportive jè rappresendate da l'Hohe Warte Stadion, quagghiate pe' tenè 'nu munne de funzione.
Crestiáne legate a Vienne
- Jean Amery, screttore
- Giuseppe Arcimboldo, pettore
- Vicki Baum, screttrice
- Edith Hahn Beer screttrice
- Ludwig van Beethoven, combositore
- Andreas Bitesnich, fotografe e museciste
- Ludwig Boltzmann, fiseche
- Christoph Waltz, attore vingetore de l'Oscar ad 'u mègghie attore no protagoniste (2010)
- Sergej Ėduardovič Bortkevič, combositore e chianiste russe, ca n'hé vissute e aqquà fù sepolte.
- Heinrich Joseph von Collin, poete e drammaturghe
- Ernest Dichter, psicologhe
- Paul Ehrenfest, fiseche e matemateche
- Lesabbètte de Baviere, 'mberatrice d'Austrie
- Bernd Fasching, pettore e scultore
- Frangìsche Gesèppe I d'Asburgo, 'Mberatore d'Austrie e Re d'Ungherie
- Gustav von Franck, screttore, editore e pettore
- Viktor Frankl, logopediste
- Sigmund Freud, neurologhe e psicoanaliste
- Gisa Geert, coreografe ed attrice
- Friedrich von Hayek, economiste vingetore d'u Premie Nobel pe' l'economije (1974)
- Gottfried Helnwein, pettore e fotografe
- Johann Lucas von Hildebrandt, architette
- Crystal Klein, attrice pornografeche
- Gustav Klimt, pettore
- Leopold Anton Kozeluch, combositore
- Ernst Kurth, musecologhe
- Robert Lach, musecologhe
- Hedy Lamarr, attrice e scienziate
- Fritz Lang, reggiste
- Thomas Lang, batteriste
- Joseph Lanner, combositore e direttore d'orchestre
- Georg Immanuel Nagel, disc jockey e screttore
- Ernst Lert, museciste
- Maríe Tarèsie d'Asburgo, arciduchesse d'Austrie
- Karl Menger, matemateche
- Pitre Metastasio, abate, poete e drammaturghe tagliáne
- Wolfgang Amadeus Mozart, combositore e museciste
- Wolfgang Pauli, fiseche
- Karl Popper, felosofe ed epistemologhe
- Willy Puchner, artiste, fotografe, designatore e autore
- Patricia Rhomberg, attrice pornografeche
- Franz Rosei, designatore e scultore
- Antonio Salieri, combositore tagliáne
- Egon Schiele, pettore
- Romy Schneider, attrice
- Mona Seefried, attrice
- Carl Robert Schindelmeyer, 'ngesore
- Erwin Schrödinger, fiseche, matemateche e felosofe
- Heinz-Christian Strache, polìteche
- Johann Strauss jr, combositore e direttore d'orchestre
- Johann Strauss (attàne), combositore e direttore d'orchestre
- Josef Strauss, combositore e direttore d'orchestre
- Eduard Strauss, combositore e direttore d'orchestre
- Franz von Suppé, combositore
- Bertha von Suttner, screttrice e premie Nobel
- Luigi Visintin, sceografe e cartografe
- Antonio Vivaldi, presbitere, combositore e violiniste tagliáne
- Otto Wagner, architette
- Ludwig Wittgenstein, felosofe e loggeche
- Joe Zawinul, museciste
- Carl Michael Ziehrer, combositore e direttore d'orchestre
Gemellagge
Vienna jè gemellate cu le seguende cetate:
Note
Bibbliografije
'Ndruche pure
Otre pruggette
Collegaminde fore a Uicchipèdie
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.