Itaglie
Repubbliche int'all'Europe meridionale, membre de l'Unione europée / From Wikipedia, the free encyclopedia
L'Itaglie (in tagliàne: Italia), ufficialmende Repubbleche Tagliàne, jè 'nu State (301.338 km², 60.504.116 crestiane a 'u 30 aguste 2017, capitale Rome) de l'Europe meridionale, 'u territorie coincide pe 'na granne parte cu l'omonime reggione sciugrafeche.
Itaglie | |
---|---|
L'Itaglie (verde scure) jndr'à Aunìone europèe (verde chiare) | |
Date amministrative | |
Nome comblete | Repubbleche Tagliàne |
Nome ufficiale | Repubblica Italiana |
Lènghe ufficiale | Tagliàne[1] |
Otre lènghe | Bilinguisme a livelle reggionale o locale, 'ndruche a liste |
Capitale | Rome (2 749 031 ab. / 2021) |
Politiche | |
Forme de governe | Repubbleche parlamendare |
Presidente d'a Repubbleche | Sergio Mattarella |
Presidente d'u Consiglie | Giorgia Meloni |
Proclamazione | 18 sciùgne 1946[2] |
Trasute jndr'à l'ONU | 14 decèmmre 1955 |
Trasute jndr'à l'UE | 25 màrze 1957 (membre fondatore) |
Superficie | |
Totale | 302 073 [3] km² (72º) |
% de le acque | 2,4% |
Popolazzione | |
Totale | 59 030 133 ab. (31 decèmmre 2021) (25º) |
Denzetà | 195,41 ab./km² (39º) |
Tasse de crescite | -0,65%[4] |
Nome de le javetande | Tagliàne |
Sciugrafije | |
Continende | Europa[5] |
Confine | San Marine, Cetate d'u Vaticane, Frange, Svizzere, Austrie e Slovenie |
Fuse orarie | UTC+1 UTC+2 (ore legale) |
Economie | |
Valute | Euro |
PIL (nominale) | 2 090 448[6] milione de $ (2020 stima) (8º) |
PIL pro capite (nominale) | 34 428[6] $ (2020 stima) (28º) |
PIL (PPA) | 2 515 796[6] milione de $ (2020 stima) (12º) |
PIL pro capite (PPA) | 41 433[6] $ (2020 stima) (33º) |
ISU (2021) | 0,895[7] (motte ìrte) (30º) |
Fecondetà | 1,34 (2016)[8] |
Varie | |
Codece ISO 3166 | IT, ITA, 380 |
TLD | .it, .eu |
Prefisse tel. | +39[9] |
Sigle autom. | I |
Late de guide | Destre (↓↑) |
Inne nazionale | Il Canto degli Italiani |
Feste nazionale | 2 sciùgne |
Evoluzione storeche | |
State precedente | Regne d'Itaglie |
Chiamate pure "Penisole" pa nature sciugrafeche prevalende soje, "stivale" pa forme caratteristeche, "Belpaese" pu clime e pe le bellezze naturale ed artisteche soje, sciugrafecamende l'Itaglie jè costituite de ttrè parte: 'a prime jè quedde condinendale, delineate a nord da le Alpi e a sud da 'na linea cunvenzionale ca congiunge La Spezia cu Rimini; 'n'otra peninsulare, ca se sviluppe jndr'ô Mediterranèe jndr'à direzione de nord ovest - sud est; e 'n'otra insulare, rappresentate principalmende da le doje isole maggiore d'u Mediterraneo, 'a Sardegna e 'a Sicilia e, apprisse quèste, jndr'à l'isole de Pantelleria, stè 'a distanze minime da l'Africa, circa 70 chilometri. Le confine d'u territorie honne 'n'estensione comblessive de 1.800 chilometri, mendre le coste so' longhe 7.500 chilometri. L'Itaglie tène cchiù de 60 milioni de cristiane, pe' 'na densità de circa 199,5 cristiane pe' km².
Confine ad ovest cu 'a Frange, a nord cu 'a Svizzere e l'Austrie e ad est cu 'a Slovenie. Le micrustate San Marino e Cetate d'u Vaticane so' enclave 'nteramende comprese jndr'ò territorio soje, mendre 'u comune de Cambione d'Itaglie face 'na exclave ca stè jndr'à reggione tagliòfone d'u Canton Ticino jndr'à Svizzere.
L'Itaglie jè 'na repubbleche parlamendare; 'u presidente de ôsce d'a repubbleche jè Sergio Mattarella e 'u presidende d'u consiglie jè Giorgia Meloni. 'A lenga ufficiale jè le tagliàne. 'A Costituzione prevede 'u bilinguisme c'u tedesche jndr'ô Ìrte Adige e c'u frangese jndr'à Valle d'Aosta.
Da 'u 1871 'a capitale jè 'a cetate de Rome, "erede" de Firenze, séde provvisorie de le organe statutarije ca sostituì Torine jndr'ô 1865; durante 'a seconde 'uerre mundiale, pe' quase 'n'anne (settèmmre 1943-agùste 1944) 'a capitale ha state trasferite a Salerne, jndr'à Cambanie.
'U State 'ndependente ed unitarie, nate jndr'ô 1861 come Regne d'Itaglie sotte 'a dinastie de case Savoia, tenève 'n'estenzione territoriale ca non ge combrendeve angore Rome e 'na granne parte d'u attuale Lazie, ca formavano 'u State Pontificie ('ngorporate 'u 20 settèmmre 1870), 'u Veneto e 'u Friuli ca erene parte d'u 'Mbere d'Austrie (pigghiate jndr'ô 1866), 'a Venezia Giulia ed 'u Trendine-Ìrte Adige pure lóre sotte 'u dominie asburgiche (ottenute dope 'a prime 'uerre mundiale); ha pigghiate 'a forme repubblicane de ôsce 'u 18 giugne 1946 dope 'u referendum d'u 2 giugne indette pe' decidere 'a forme istituzionale d'u State dope 'a fine d'a seconde 'uerre mundiale. Successivamente, l'Assemblea costituende 'u stesse sciúrne d'u referendum ha fatte 'a Costituzione ca, ha trasute in vigore 'u 1º scennare 1948, dà 'a la Repubbliche 'nu carattere parlamentare.
Istituenne (Trattate de Parigge) 'u 18 abbrile 1951, cu 'u Belge, 'a Frange, 'a Germanie Occidentale, 'u Lussemburghe e le Pajèsere Vasce, 'a Comunità europèe d'u carbone e d'u acciaie (CECA), l'Itaglie jè 'nu membre fondatore d'a Aunìone europèe e ha partecipate a totte le prengepale trattate de unificazione europea, pure l'ingresso jndr'à l'area d'u Euro jndr'ô 1999. Jè membre fondatore d'a NATO, d'u Consiglio d'Europa e d'a Unione Europea Occidentale, face parte de le Nazioni Unite (pe' 'u biennie 2007-2008 ha state 'nu membre non-permanende d'u Consiglio de sicurezze), ed ète membre d'u G7, d'u G8 e d'u OCSE.