presupune

1: (înv. și pop.) prepune ; bănui , crede , socoti
2: cere , implica , necesita , reclama ; admite , spune , zice

Din prefixul pre- + supune (după franceză présupposer). Confer italiană presupponere.

Conjugarea verbului presupune
Infinitiv	a presupune
Indicativ prezent pers. 1 sg.	presupun
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să presupună
Participiu	presupus
Conjugare	III

(v.tranz.) a admite în mod prealabil (și provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat; a fi de părere, a crede, a socoti.
Am presupus că vei veni.
a avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru, a fi condiționat de...
Creația presupune inspirație.

a crede, a bănui (ceva dinainte)

bască: uste izan (euskara)
bulgară: приемам (български) (priemam), допускам (български) (dopuskam)
catalană: presumir (català)
cehă: předpokládat (čeština), domnívat (čeština) (se)
chineză: 假定 (中文)
coreeană: 거장하다 (한국어) (假定~, geonjang-hada)
croată: pretpostaviti (hrvatski)
daneză: antage (dansk), formode (dansk)
engleză: suppose (English), assume (English), presume (English)
esperanto: supozi (Esperanto)
estoniană: eeldama (eesti), oletama (eesti)
finlandeză: otaksua (suomi)
franceză: présumer (français), présupposer (français), supposer (français) (que)

română