posibilitate

română

Etimologie

Din franceză possibilité < latină possibilitas, possibilitatis.

Pronunție

• AFI: /po.si.bi.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului posibilitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	posibilitate	posibilități
Articulat	posibilitatea	posibilitățile
Genitiv-Dativ	posibilității	posibilităților
Vocativ	posibilitate	posibilităților

1. faptul de a fi posibil; ceea ce poate deveni în viitor o realitate.
2. mijloc de realizare, de înfăptuire a ceva; putință, modalitate.
3. (la pl.) calități, însușiri care se pot dezvolta, maturiza.

   Tânăr cu posibilități.

Cuvinte compuse

• posibilități materiale

Expresii

• În măsura (sau în limita) posibilităților = în măsura în care este posibil

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online