parolă
From Wiktionary, the free dictionary
Etimologie
Din franceză parole, italiană parola, germană Parole.
Pronunție
- AFI: /pa'ro.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului parolă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | parolă | parole |
| Articulat | parola | parolele |
| Genitiv-Dativ | parolei | parolelor |
| Vocativ | parolă | parolelor |
- cuvânt convențional secret sau formulă convențională secretă folosite de militarii care au anumite misiuni pentru a fi identificați de alți militari care cunosc consemnul.
- cuvânt secret de recunoaștere folosit de membrii unei organizații conspirative.
- (rar) promisiune, legământ, angajament; cuvânt de onoare.
- (înv.) cuvânt, vorbă; afirmație, spusă.
- (înv.) numele unui dans; melodie după care se executa acest dans.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
Expresii
- A da parola = a spune cuvântul secret sau formula secretă de recunoaștere
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
