fermitate

română

Etimologie

Din ferm + sufixul -itate (după franceză fermeté).

Pronunție

• AFI: /fer.mi'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului fermitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fermitate	invariabil
Articulat	fermitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	fermității	invariabil
Vocativ	'	'

1. însușirea de a fi ferm, starea a ceea ce este ferm; stabilitate.

   Vocea lui căpătase mai multă fermitate.

2. hotărâre neclintită, tărie morală, statornicie.

   N-a avut fermitatea să suporte.

Sinonime

• 1: hotărâre, siguranță
• 2: putere, tărie

Cuvinte derivate

• ferm
• neferm

Traduceri

caracter ferm

engleză: firmness (English) esperanto: firmeco (Esperanto) franceză: fermeté (français) f. germană: Festigkeit (Deutsch) f., Stabilität (Deutsch) f. italiană: fermezza (italiano) f.

maghiară: határozottság (magyar) poloneză: twardość (polski) f., jędrność (polski) f. spaniolă: firmeza (español) f. suedeză: fasthet (svenska) c. turcă: donmuşluk (Türkçe), sağlamlık (Türkçe)

Referințe

• DEX online