débito

lipsă. (Ajută) AFI: /dɛ.ˈbi.tɔ/ debito datorie (de bani ori bunuri) (italiano) Din latină debĭtus. AFI: /dɛ.ˈbi.tɔ/ debito m., debiti pl. datorie (de bani

(español) Din latină debēre. AFI: /deˈβeɾ/ a datora a trebui débito deuda tener haber

lui dette. Înrudit cu catalană deute, italiană debito, occitană deuta, deute, portugheză dívida, débito, română debit și spaniolă deuda, debdo. AFI: /de

(italiano) Din debito. AFI: /addebi'tare/ a debita, a cere plată a blama, a mustra addebitabile addebitamento addebito

gjeld (norsk) poloneză: dług (polski) m. portugheză: dívida (português) f., débito (português) m. rusă: долг (русский) m. (dolg) slovenă: dolg (slovenščina)