împunge
From Wiktionary, the free dictionary
Etimologie
Din latină impungere.
Pronunție
- AFI: /ɨmˈpun.ʤe/
Verb
| Conjugarea verbului împunge | |
| Infinitiv | a împunge |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
împung |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să împungă |
| Participiu | împuns |
| Conjugare | III |
- (v.tranz. și refl.) a (se) înțepa.
- (v.tranz.) a îmboldi un animal.
- (v.tranz.) (fig.) a ironiza, a persifla.
- (v.tranz.) a lovi cu coarnele.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din împunge.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru împunge.
Sinonime
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
