Alnitak

Alnitak (din arabă النطاق an-niṭāq: „centura”^[1]) este denumirea tradițională a stelei Zeta Orionis (ζ Ori / ζ Orionis), din constelația Orion. Zeta Orionis este steaua cea mai la est, din Centura lui Orion. Celelalte stele din centură sunt Alnilam (Epsilon Orionis) și Mintaka (Delta Orionis).

Alnitak Aa/Ab/B
Alnitak (în colțul din dreapta jos) și Nebula Flame
Denumire Bayer	ζ Orionis / ζ Ori / Zeta Orionis
Denumire Flamsteed	50 Ori
Date de observație
Constelație	Orion
Magnitudine aparentă	1,70/ ~4 / 4,21
Magnitudine aparentă vizuală	Magnitudine aparentă vizuală
Magnitudine absolută (Mv)	-5,25
Clasificare spectrală	O9Iab
Tipul de variabilă	Variabilă Beta Cephei
Declinație	−01° 56′ 34″
Ascensie dreaptă	05h 40m 45.5s
Diametru angular
Adjectiv	alnitakan
Astrometrie
Mișcare proprie (μ)	AD:  msa/an Dec.:  msa/an
Viteză radială (Rv)
Mișcare proprie (μ)
Paralaxă (π)	3,99
Eroare paralaxă	0,64
Distanța față de Terra	± 800 al (250 pc)
Distanța față de centrul Căii Lactee	Distanța față de centrul Căii Lactee
Perioadă galactică
Orbită
Companion/pereche	[stea pereche] nerecomandat
Perioadă orbitală
Axă semimajoră	2.728
Excentricitate	0,07
Înclinare
Detalii
Zeta Orionis Aa
Masă	28 M☉
Rază	20 R☉
Luminozitate	100,000/1,300/? L☉
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură	31.500 ± 1000 K
Diametru	D☉
Viteză rotațională	km/s
Zeta Orionis B
Masă	23 M☉
Rază	R☉
Luminozitate	L☉
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură	temperatura la suprafață
Diametru	D☉
Alte denumiri
ζ Orionis, 50 Orionis, 126 G. Orionis, HR 1948/9, BD−02°1338, HD 37742, SAO 132444, HIP 26727, TD1 5127, 參宿一.
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Alnitak / Zeta Orionis este un sistem stelar triplu aflat la 800 ani-lumină distanță. Steaua primară Zeta Orionis Aa este o supergigantă albastră de tip spectral O9Iab, de magnitudine absolută -5,25. Este de 28 de ori mai masivă decât Soarele și se estimează că raza sa este de 20 de ori mai mare decât raza Soarelui.^[2] Are o viață scurtă, de ordinul a câtorva sute de milioane de ani, și va sfârși într-o supernovă.

Zeta Orionis B este o stea de magnitudine aparentă 4 de clasă B, care orbitează Zeta Orionis Aa în 1 500 de ani. Cea de-a treia stea, Zeta Orionis Ab, a fost descoperită în 1998.^[3] Ea este o stea de magnitudine aparentă 4 de clasă O.

Sistemul Alnitak este cufundat în nebulozitatea IC 434.

Comparaţie între Zeta Orionis şi Soarele nostru (stânga jos), la aceeași scară

Note

1. Richard Hinckley Allen, Star-names and their meanings (1936), pp. 314-315.
2. Remie H, Lamers HJGLM (1982). „Effective temperatures, and radii of luminous O and B stars - A test for the accuracy of the model atmospheres”. Astronomy and Astrophysics. 105 (1): 85–97. Accesat în 13 decembrie 2007.
3. Hummel CA, White NM, Elias NM II, Hajian AR, Nordgren TE (2000). „ζ Orionis A Is a Double Star”. The Astrophysical Journal. 540 (2): L91–L93. doi:10.1086/312882.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)

	Portal Stea

Legături externe

• en Alnitak 3 Spre text online Consultat la 28 august 2007

Vezi și

• Lista stelelor din Orion