cimitir din Viena, Austria From Wikipedia, the free encyclopedia
Cimitirul Central din Viena (în germană Wiener Zentralfriedhof, colocvial Zentralfriedhof) a fost înființat în anul 1874. Cu o suprafață de 2,5 km² și circa trei milioane de înmormântați este unul din cele mai mari cimitire din Europa.[1] Datorită multitudinii de cenotafe, a construcțiilor în stilul secesiunii vieneze și a arealului extins pe care îl ocupă, cimitirul se numără printre obiectivele turistice cele mai deosebite ale Vienei.
Reformele dispuse în anul 1784 de împăratul Iosif al II-lea au prevăzut, între altele, înființarea unor cimitire orășenești supraconfesionale, în afara centurii de atunci a Vienei (vezi și edictele iozefine de toleranță religioasă).
În anul 1863 consiliul orășenesc al Vienei a luat decizia înființării unui cimitir central supraconfesional. Această decizie a fost primită negativ în cercurile catolice. În anii 1870 s-a ajuns chiar la proteste publice, când a fost permisă inclusiv comunității evreiești dobândirea unei parcele proprii în cadrul cimitirului.
Deoarece în ziua prevăzută pentru inaugurare se prefigurau proteste ale unor cercuri conservatoare, ceremonia de sfințire a cimitirului a avut loc cu o zi mai devreme, pe 30 octombrie 1874, în urma înțelegerii dintre primarul Cajetan Felder și cardinalul Joseph Othmar von Rauscher.[2]
La 1 noiembrie 1874, de Toți Sfinții, Cimitirul Central din Viena a fost dat în folosință, prin oficierea primei înmormântări.
Mai multe mii de persoane au participat în februarie 1998 la ceremonia de înmormântare a starului Falco.
Name | Lebensdaten | Tätigkeit |
---|---|---|
Ludwig Anzengruber | 1839–1889 | Schriftsteller |
Ludwig van Beethoven | 1770–1827 | Komponist |
Max (Maxi) Böhm | 1916–1982 | Schauspieler |
Ludwig Boltzmann | 1844–1906 | Mathematiker und Physiker |
Johannes Brahms | 1833–1897 | Komponist |
Gerhard Bronner | 1922–2007 | Kabarettist und Musiker |
Karl Farkas | 1893–1971 | Schauspieler und Kabarettist |
Peter Fendi | 1796–1842 | Maler und Lithograph |
Leopold Figl | 1902–1965 | Politiker |
Carl von Ghega | 1802–1860 | Ingenieur, constructorul Căii ferate Semmering |
Christoph Willibald Gluck | 1714–1787 | Komponist |
Theophil von Hansen | 1813–1891 | Architekt (Bauten an der Wiener Ringstraße) |
Karl von Hasenauer | 1833–1894 | Architekt |
Josef Hoffmann | 1870–1956 | Architekt und Designer |
Paul Hörbiger | 1894–1981 | Schauspieler |
Ernst Jandl | 1925–2000 | Schriftsteller |
Curd Jürgens | 1915–1982 | Schauspieler |
Bruno Kreisky | 1911–1990 | Politiker |
György Ligeti | 1923–2006 | Komponist |
Theo Lingen | 1903–1978 | Schauspieler |
Adolf Loos | 1870–1933 | Architekt |
Siegfried Marcus | 1831–1898 | Automobilpionier |
Hans Moser | 1880–1964 | Schauspieler |
Alois Negrelli von Moldelbe | 1799–1858 | Ingenieur, plante den Sueskanal |
Johann Nestroy | 1801–1862 | Schauspieler und Dramatiker |
Peter von Nobile | 1774–1854 | Architekt |
Eduard van der Nüll | 1812–1868 | Architekt (Wiener Staatsoper) |
Ida Pfeiffer | 1797–1858 | Entdeckerin und Reiseschriftstellerin |
Marcel Prawy | 1911–2003 | Dramaturg und Opernkritiker |
Helmut Qualtinger | 1928–1986 | Schauspieler, Kabarettist und Autor |
Julius Raab | 1891–1964 | Politiker |
Erwin Ringel | 1921–1994 | Arzt und Psychologe, Pionier der Suizidforschung |
Antonio Salieri | 1750–1825 | Komponist |
Emil Jakob Schindler | 1842–1892 | Maler |
Friedrich von Schmidt | 1825–1891 | Architekt (Wiener Rathaus) |
Arnold Schönberg | 1874–1951 | Komponist, Begründer der Zwölftonmusik |
Franz Schubert | 1797–1828 | Komponist |
Albin Skoda | 1909–1961 | Schauspieler |
Robert Stolz | 1880–1975 | Komponist |
Johann Strauss (tatăl) | 1804–1849 | Komponist |
Johann Strauss (fiul) | 1825–1899 | Komponist |
Franz von Suppé | 1819–1895 | Komponist |
Karl Waldbrunner | 1906–1980 | Politiker |
Hans Weigel | 1908–1991 | Schriftsteller |
Max Weiler | 1910–2001 | Maler |
Franz Werfel | 1890–1945 | Schriftsteller |
Hugo Wiener | 1904–1993 | Komponist und Autor |
Anton Wildgans | 1881–1932 | Dichter |
Hugo Wolf | 1860–1903 | Komponist |
Fritz Wotruba | 1907–1975 | Bildhauer |
Joe Zawinul | 1932–2007 | Jazz-Pianist, Keyboarder, Komponist und Bandleader |
Helmut Zilk | 1927–2008 | Politiker |
Name | Lebensdaten | Tätigkeit |
---|---|---|
Victor Adler | 1852–1918 | Politiker |
Jean Améry | 1912–1978 | Schriftsteller |
Franz Antel | 1913–2007 | Filmregisseur, Produzent und Autor |
Ludwig Bösendorfer | 1835–1919 | Klavierbauer |
Elfi von Dassanowsky | 1924–2007 | Sängerin, Pianistin und Produzentin |
Franz (Ferry) Dusika | 1908–1984 | Radrennfahrer |
Falco (Johann Hölzel) | 1957–1998 | Popmusiker |
Fatty George | 1927–1982 | Jazzmusiker |
Alexander Girardi | 1850–1918 | Schauspieler |
Ludwig Gottsleben | 1836–1911 | Schriftsteller und Schauspieler |
Hans-Peter Heinzl | 1942–1996 | Schauspieler und Kabarettist |
Joachim Kemmer | 1939–2000 | Schauspieler, Kabarettist und Synchronsprecher |
Ludwig von Köchel | 1800–1877 | Muzicolog, autor al Catalogului Köchel |
Karl Kraus | 1874–1936 | Schriftsteller |
Josef Kriehuber | 1800–1876 | Maler und Lithograph |
Carl Kundmann | 1838–1919 | Bildhauer |
Hermann Leopoldi | 1888–1959 | Komponist und Kabarettist |
Paul Löwinger | 1904–1988 | Volksschauspieler („Löwinger Bühne“) |
Karl Lueger | 1844–1910 | Politiker |
Carl Merz | 1906–1979 | Kabarettist und Schriftsteller |
Friedrich Ohmann | 1858–1927 | Architekt |
Hans Pemmer | 1886–1972 | Lehrer und Heimatforscher, gründete das erste Wiener Bezirksmuseum |
Annie Rosar | 1888–1963 | Schauspielerin |
Karl Seitz | 1869–1950 | Politiker |
Matthias Sindelar | 1903–1939 | Fußballspieler, Kapitän des österreichischen „Wunderteams“ |
Erich Sokol | 1933–2003 | Illustrator und Karikaturist |
Franz Stoß | 1909–1995 | Schauspieler und Theaterleiter |
Friedrich Torberg | 1908–1979 | Schriftsteller |
Ernst Waldbrunn | 1907–1977 | Schauspieler und Kabarettist |
Peter Wehle | 1914–1986 | Komponist, Autor und Kabarettist |
Carl Zeller | 1842–1898 | Komponist |
Helmut Zenker | 1949–2003 | Schriftsteller und Drehbuchautor |
Materiale media legate de Wiener Zentralfriedhof la Wikimedia Commons
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.