Vlăhița
oraș din județul Harghita, România From Wikipedia, the free encyclopedia
oraș din județul Harghita, România From Wikipedia, the free encyclopedia
Vlăhița (în maghiară Szentegyháza) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Băile Homorod, Minele Lueta și Vlăhița (reședința).
Vlăhița | |||
Szentegyháza | |||
— oraș[1] — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 46°21′0″N 25°31′48″E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Harghita | ||
SIRUTA | 83749 | ||
Reședință | Vlăhița[*] | ||
Componență | Vlăhița[*] , Băile Homorod, Minele Lueta | ||
Guvernare | |||
- Primar | Csaba Lőrincz[*][2] (AMT[*] , octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 98,48 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 6.468 locuitori | ||
- Densitate | 71 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 535500 | ||
Localități înfrățite | |||
- Cegléd | Ungaria | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Poziția localității Vlăhița | |||
Modifică date / text |
Localitatea este situată la poalele Munților Harghita, la o altitudine de 800-900 m, cu orientarea nord-sud. Este străbătută de canalul Vârghiș, care a fost format prin devierea pârâului Vârghiș și a ramurilor acestuia, oferind apă necesară pentru gospodăriile și fermele familiale. Cu acest sistem de flux rapid au funcționat mori, ferăstraie (joagăr, gatter), forje și piue de postav.
Dezvoltarea istorică a orașului Vlăhița a fost influențată de dezvoltarea localităților Szentegyházasfalu (Vlăhița-Sat), care cuprinde partea nordică a așezării, și Szentkeresztbánya (Mina Sfânta Cruce) din partea sudică, cu aspectul său orășenesc.
În anul 1406 a fost menționată într-un titlu de proprietate litigios, cu numele Szentegyházasfalu. Locuitorii satului s-au ocupat de creșterea animalelor, de prelucrarea lemnului și de agricultură, ale căror tradiție se continuă și astăzi în mai multe familii. Timp de secole, ei au avut un rol de pază, împreună cu satul Căpâlnița, pe drumul ce leagă Miercurea-Ciuc de Odorheiu-Secuiesc. De aici au asigurat trecerea sigură pentru caravane, poștalioane și pentru căpitanii castelurilor. Ca urmare, au primit multe privilegii de la prinții transilvăneni și regii maghiari. Între anii 1872-1876., cele două sate (Căpâlnița și Vlăhița Sat) au devenit un oraș autonom (Oraș Secuiesc).
Caracterul urban al Minei Sfânta Cruce (Szentkeresztbánya) se datorează înființării fabricii de fier, care s-a dezvoltat din feroneria regiunii Homorodului Mic. În 1836. Gyertyánffy Jónás a pus bazele organizării mineritului și metalurgiei moderne la Minele Lueta. Mai târziu, în anul 1850 afacerea a fost deplasată pe teritoriul actual al Minei Sfânta Cruce (Szentkeresztbánya) de către noul proprietar Demeter Miklós din Brașov. Una din aceste forje (ciocan hidraulic pentru prelucrarea fierului, în maghiară vashámor) construite aici, a funcționat până în anii 1990., astfel a fost ultima forjă în funcțiune din Europa. Ruinele sale pot fi găsite și astăzi.
Conform legii administrative din 1953, Mina Sfânta Cruce (Szentkeresztbánya) a fost anectată la Vlăhița Sat (Szentegyházasfalu) iar în anul 1968, printr-o decizie ministerială, localitatea a devenit oraș, adăugându-i-se Băile Homorod și Minele Lueta.
În localitate se prelucrau fierul obținut în exploatarea de la Minele Lueta, aflată în sudul localității.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Vlăhița se ridică la 6.468 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.898 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (94,12%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (82,45%), cu minorități de reformați (3,71%), unitarieni (3,59%) și martori ai lui Iehova (1,96%), iar pentru 5,21% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Orașul Vlăhița este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Csaba Lőrincz[*] , de la Alianța Maghiară din Transilvania[*] , este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Alianța Maghiară din Transilvania | 12 | |||||||||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 3 |
La recensământul din 1850 au fost numărate 1.651 de persoane, dintre care 1.554 maghiari (din care 1.547 secui) (94,2%), 54 români (3,5%), 33 țigani (2,1%), 5 germani (0,3%) și 5 persoane de altă naționalitate (0,3%).[7]
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.