Višegrad

Višegrad^[1] este un oraș și o comună din estul Bosniei și Herțegovinei, la 8 km de granița cu Serbia.

Pentru alte sensuri, vedeți Visegrad.

Višegrad
Вишеград / Višegrad
—  oraș, local administrative entity[*][[local administrative entity (local administrative entity in Bosnia and Herzegovina and Serbia)|​]] și așezare umană  —
Stemă
Višegrad (Bosnia) Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 43°46′57″N 19°17′33″E ({{PAGENAME}})
Țară	Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*]​	Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]​	Municipiul Višegrad[*]​
Atestare	1407
Suprafață
- Total	1,91 km²
Altitudine	389 m.d.m.
Populație (2013)
- Total	5.869 locuitori
Fus orar	UTC+1
Cod poștal	73240
Prezență online
site web oficial GeoNames
Modifică date / text

Geografie

Lângă Višegrad, râul Rzav se varsă în Drina.

Date demografice

Populația din Višegrad, după etnie, conform recensămintelor din 1971,^[2] 1981,^[3] 1991^[4] și 2013^[5] a fost următoarea:

Populație

Populația așezărilor – comuna Višegrad
	Așezări	1879	1885	1895	1910	1921	1931	1948	1953	1961	1971	1981	1991	2013
	Total	12.118	14.561	18.171	24.350	21.333	28.425	29.897	36.742		25.389	23.201	21.199	10.668
1	Donja Crnča												907	491
2	Dušče												841	323
3	Kosovo Polje												167	546
4	Šeganje												308	283
5	Višegrad										4.866	5.988	6.902	5.869
6	Vučine												151	257

Compoziție etnică

Compoziție etnică – orașul Višegrad
	2013	1991	1981	1971
Total	5.869 (100,0%)	6.902 (100,0%)	5.988 (100,0%)	4.866 (100,0%)
Bosniaci		3.463 (50,17%)	2.854 (47,66%)	2.429 (49,92%)
Sârbi		2.619 (37,95%)	2.446 (40,85%)	2.141 (44,00%)
Alții		527 (7,635%)	23 (0,384%)	31 (0,637%)
Iugoslavi		270 (3,912%)	518 (8,651%)	107 (2,199%)
Croați		23 (0,333%)	52 (0,868%)	53 (1,089%)
Muntenegreni			76 (1,269%)	94 (1,932%)
Albanezi			10 (0,167%)	7 (0,144%)
Macedoneni			6 (0,100%)	2 (0,041%)
Sloveni			3 (0,050%)	2 (0,041%)

Compoziție etnică – comuna Višegrad
	2013	1991	1981	1971
Total	10.668 (100,0%)	21.199 (100,0%)	23.201 (100,0%)	25.389 (100,0%)
Sârbi	9.338 (87,53%)	6.743 (31,81%)	7.648 (32,96%)	9.225 (36,33%)
Bosniaci	1.043 (9,777%)	13.471 (63,55%)	14.397 (62,05%)	15.752 (62,04%)
Alții	254 (2,381%)	634 (2,991%)	127 (0,547%)	77 (0,303%)
Croați	33 (0,309%)	32 (0,151%)	60 (0,259%)	68 (0,268%)
Iugoslavi		319 (1,505%)	858 (3,698%)	141 (0,555%)
Muntenegreni			86 (0,371%)	106 (0,418%)
Albanezi			15 (0,065%)	15 (0,059%)
Macedoneni			6 (0,026%)	3 (0,012%)
Sloveni			4 (0,017%)	2 (0,008%)

Patrimoniu mondial UNESCO

Podul peste râul Drina din acest oraș, construit în anul 1571 de către Mehmed Paša Sokolović, a fost preluat în anul 2007 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

În cultura populară

Scriitorul sârb bosniac Ivo Andrić menționează în romanul E un pod pe Drina… (1945) că orașul Višegrad era în epoca medievală un târg aflat la margine de drumuri, cu un comerț înfloritor, dar cu oameni ușuratici și risipitori.^[6]

Filmările la producția Lepa sela lepo gore (1996, regia Srđan Dragojević) au avut loc la Višegrad, în Republika Srpska care la acea vreme încă era guvernată de Radovan Karadžić. Deasupra intrării în tunelul unde s-au făcut filmările s-a pus o inscripție cu titlul filmului scris în limbile sârbă și engleză, „Lepa sela lepo gore - Pretty Village, Pretty Flame” (vezi imaginea de mai jos).

Personalități născute aici

• Makarije Sokolović (? - 1754), patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe;
• Saša Stanišić (n. 1978), scriitor bosniaco-german.

Galerie de imagini

• 
  Intrarea în tunelul unde s-a filmat Lepa sela lepo gore
• 
  Višegrad
  (podul peste râul Drina)

Note

1. A nu se confunda cu localitatea Visegrád din Ungaria.
2. Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
3. Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
4. „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă).
5. Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
6. Ivo Andrić, E un pod pe Drina…, Editura Polirom, Iași, 2018, p. 15.

Vezi și

• Locuri din patrimoniul mondial