Statuia lui Mihai Eminescu din București

Statuia lui Mihai Eminescu din București executată în bronz, de sculptorul Gheorghe D. Anghel^[1], în atelierul său de la Mănăstirea Pasărea^[2], este amplasată pe Strada Benjamin Franklin nr. 1-3, sector 1, în Grădina Ateneului Român din București.

Statuia lui Mihai Eminescu
Poziționare
Coordonate	44°24′N 26°06′E ({{PAGENAME}})
Localitate	București
Țara	România
Adresa	Strada Benjamin Franklin nr. 1-3, sector 1, în Grădina Ateneului Român
Edificare
Sculptor	Gheorghe D. Anghel
Data finalizării	1963
Materiale	bronz (statuia) marmură (soclul)
Clasificare
Cod LMI	B-III-m-B-19983
Modifică date / text

Gheorghe D. Anghel ar fi vrut să facă statuia mai mare, dar dimensiunile reduse ale atelierului l-au obligat să o realizeze în două părți, pe care le-a ansamblat apoi în afara atelierului, în toamna anului 1965. În iunie 1966, Statuia lui Eminescu a fost expusă publicului la Sala Dalles, și, apoi, a fost așezată în fața Ateneului Român^[3], în locul în care se aflase statuia „Alergătorii”.

Statuia este înscrisă în lista monumentelor istorice din București, sector 1 cu codul LMI B-III-m-B-19983.

În București, bustul lui Mihail Eminescu se află în Rotonda scriitorilor, o a treia statuie se află în fața Muzeului Literaturii Romane, fiind realizată de Milița Petrașcu.^[4]

Reacții

Poetul T. O. Bobe a scris în revista Dilema un text sarcastic inspirat de această statuie, în care remarca zeificarea ”poetului național” în mentalul românesc: ”Mă întreb cum să nu râzi în fața unui Eminescu nud și cum să nu-ți închipui instantaneu figurile altor scriitori în aceeași ipostază. Gândiți-vă la Maiorescu având un stergar în jurul șoldurilor, la Caragiale camuflându-și Doamne iartă-mă cu pălăria, la Hortensia Papadat-Bengescu în costum de baie, la Sadoveanu cu șuncile revărsate peste șnurul boxerilor. Și totuși, în fața Ateneului nimeni nu hohotește”.^[5]