Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”

Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” este un monument istoric format dintr-o parte a cartierului Cetate și dezvoltat în zona intra muros a Cetății Timișoara în secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea. Situl conține multe clădiri istorice și ilustrează concepția urbanistică a epocilor.

Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”
Macheta sitului, în Piața Libertății
Poziționare
Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”
Coordonate	45°45′23″N 21°13′45″E ({{PAGENAME}})45.75639; 21.22917
Localitate	Timișoara
Țara	România
Adresa	Mărginit de:  • Piața Victoriei,  • Piața Iancu Huniade,  • Str. Carol Telbisz,  • Str. Proclamația de la Timișoara,  • Str. Martin Luther,  • Piața Ionel I.C. Brătianu,  • Str. Oituz,  • Str. Gheorghe Dima,  • Str. Sfântul Ioan
Edificare
Stil arhitectural	clasicist, baroc, Secession
Data începerii construcției	anii 1720
Restaurare	permanent
Stare de conservare	variabilă
Înălțime	1–2 etaje
Materiale	preponderent cărămidă
Clasificare
LMI	TM-II-s-A-06095
Modifică date / text

Istoric

După cucerirea în 1716 de către habsburgi a Cetății Timișoara s-a trecut la fortificarea ei. Zona intra muros din vechea cetate otomană a fost complet distrusă în timpul asediului. Ea a fost lărgită și a fost reconstruită după normele habsburgice. Zona s-a dezvoltat după o concepție urbanistică unitară, „pe planșetă”.^[1]

Descriere

Planul sitului cu obiectivele din el conform LMI

Planul sitului cu poziția obiectivelor din lista de mai jos

Cartierul Cetate reprezintă cel mai bine Timișoara istorică. Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” este situat în zona intra muros a cetății habsburgice, situată în mijlocul cartierului.^[1]

Un sit este un teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social (en), științific, tehnic sau al peisajului cultural.^[2] Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”este o zona din Timișoara delimitată practic de ceea ce este astăzi cunoscut drept Inelul 1.^[3] Ca orice monument istoric, situl este înconjurat de o zonă de protecție stabilită după caz, în zonele urbane fiind de regulă de 100 m față de limita exterioară a sitului.^[2]

Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC) consideră că situl are o suprafață de 45 923 m², din care 32 890 m² piețe publice și zone pietonale. Lungimea totală a străzilor pietonale este de 1207 m. În sit există rețele de utilități, din care cea de alimetare cu apă are o lunginme de 2530 m, cea de canalizare una de 1825 m, iar cea de termoficare de 5566 m.^[1]

Zona este organizată în jurul a trei piețe cu destinații bine definite: Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Sfântul Gheorghe. Trama stradală este regulată, formată din străzi drepte, perpendiculare, rezultând cvartaluri dreptunghiulare. Inițial această zonă a fost separată de restul vecinătăților printr-un sistem defensiv puternic și sofisticat.^[1][4]

Situl cuprinde în el 34 de clădiri și două monumente — Monumentul „Sf. Treime” din Piața Unirii și Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Piața Libertății — care au în lista monumentelor istorice din județul Timiș din 2015 coduri separate.^[5].

Reabilitări

Chestiunea reabilitării obiectivelor din zonele istorice ale Timișoarei s-a pus încă din anii 1980. Sub conducerea arh. Șerban Sturdza în 1988 a fost reamenajată Piața Unirii.^[6] Actual activitarea de reabilitare este coordonată de Direcția de Cultură și Patrimoniu a primăriei.^[7]

Între 31 ianuarie 2006 – 1 martie 2010 Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (germană Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit – GTZ)^[8] a desfășurat proiectul „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara”, proiect finanțat în colaborare de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Cooperare din RFG. Proiectul a cuprins cursuri de reabilitări clădiri istorice pentru meseriași, arhitecți sau ingineri constructori, schimburi de experiență cu orașe partenere și proiectul similar din Sibiu, stabilirea de măsuri pentru reabiltare, sprijinirea primăriei în accesarea de fonduri structurale europene, întocmirea de materiale informative, realizarea unor evenimente care să atragă atenția locuitorilor asupra valorii clădirilor istorice și consilierea proprietarilor de clădiri istorice.^[9]

La 21 decembrie 2011, între Municipiul Timișoara în calitate de beneficiar și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, s-a semnat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 2748 pentru proiectul „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara”. Valoarea contractului a fost de peste 65 de milioane de lei, din care 42 de milioane au provenit din fonduri ale Uniunii Europene, puțin peste 9 milioane din fonduri guvernamentale, aproape 2 milioane din fonduri ale primăriei Timișoara, peste 12 milioane fiind TVA. Valoarea totală a contribuțiilor nerambursabile a fost de 53 de milioane de lei. Durata proiectului a fost de 39 de luni, începând din 30 decembrie 2011. Lucrările erau prevăzute să se desfășoare între iunie 2012 și decembrie 2014. Proiectul a prevăzut reabilitarea piețelor Unirii, Libertății, Sfântul Gheorghe și General Traian Doda (fostă Țarcului) și a 10 străzi: Constantin Mușat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Griselini, Radu Negru, Strada fără nume, General Praporgescu, Enrico Carusso, și Eugeniu de Savoya. Au fost prevăzute reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare, a pavimentului și dotarea cu mobilier urban. În urma finalizării proiectului Piața Unirii și-a păstrat concepția din 1988, Piața Libertății a devenit în loc de parc o piață de evenimente, iar cele 10 străzi reabilitate au devenit pietonale.^{[10][11][12][13]} Tot în cadrul acestui proiect, în 2009 în zona sitului au fost amplasate șapte „obiecte de artă urbană”: lucrarea „Totem”, amplasată în fața Palatului Baroc, „Marea Piramidă”, amplasată pe str. Enrico Carusso, „Coajă de om” și „Axul pământului acordat cu stelele”, amplasate pe str. Eugeniu de Savoya, „Superman”, amplasat pe str. Florimund Mercy în capătul dinspre Piața Unirii, „Eva”, amplasată pe str. Vasile Alecsandri și „Phone Boy”, amplasat în Piața Libertății.^[14]

Proiectul nu a inclus reabilitarea clădirilor istorice, deoarece această sarcină revine proprietarilor lor. Totuși, în această perioadă au fost reabilitate numeroase clădiri, cum ar fi Casa Brück, fostul han „La Trompetist”, clădirea Bibliotecii Academiei^[7] și multe altele.

Clădiri

Clădiri din perimetrul sitului

Poz.[15] Cvartal[15]	Descriere[15]	Adresă,[15] Coordonate	Data construirii/[15] Arhitect[15]	Imagine	Note
2 1	Palatul Ignácz Dorogi. Stil eclectic istoricist neobaroc.[16]	Str. General Eremia Grigorescu nr. 6 45.7586°N 21.2266°E ({{PAGENAME}})45.7586; 21.2266	1895
3 1	Palatul Sándor Kecskeméti. Stil eclectic istoricist neobaroc. Renovare 2011.[16]	Str. General Eremia Grigorescu nr. 4 45.7586°N 21.2268°E ({{PAGENAME}})45.7586; 21.2268	1898
4 1	Palatul Marczel Káldori. Stil Secession.	Str. Emanoil Ungureanu nr. 15 45.7586°N 21.2271°E ({{PAGENAME}})45.7586; 21.2271	1907
5 1	Palatul Szever Pápáfy (hanul „Curtea Rusească”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[17]	Str. Emanoil Ungureanu nr. 17, 45.7589°N 21.2271°E ({{PAGENAME}})45.7589; 21.2271	1899
6 2	Cazarma U (cazarma Franz Ioseph). Stil clasicist.[18]	Str. General Eremia Grigorescu nr. 2 45.7587°N 21.2278°E ({{PAGENAME}})45.7587; 21.2278	c. 1850
7 3	În secolul al XIX-lea era hanul „La cei Șapte Principi Electori”, ulterior hotelul „Bristol”. Din 1960 este una dintre clădirile liceului „Nikolaus Lenau”. Actual clădirea a fost renovată în stil clasicist.[19]	Piața Unirii nr. 7 45.7585°N 21.2288°E ({{PAGENAME}})45.7585; 21.2288	1752 c. 1900 (fațada)
8 3	Casa cu Lei (Casa Lajos Weisz). Stil Secession eclectic. Decorată cu coloane clasiciste din ordinul ionic, elemente neobaroce și zoomorfe (leii).[20][21]	Piața Unirii nr. 6 45.7585°N 21.2284°E ({{PAGENAME}})45.7585; 21.2284	1758 1906 (fațada)
12–15 4	Casele canonicilor. Stil eclectic istoricist. Inițial au avut o fațadă comună.[22] De la vest la est: Casa Johann Szervinatz[23] Casa Nika (Nikola) Koszta[24] Casa Jakob Sorgenfrei[25] Casa Franz Krautwaschl.[26]	Piața Unirii:nr. 8–11 45.7585°N 21.2295°E ({{PAGENAME}})45.7585; 21.2295	sec. al XVIII-lea		LMI
24 5	Localul „La Regele Greciei”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorat cu pilaștri dubli cu capiteluri ionice.	Str. George Coșbuc nr. 1 45.7584°N 21.2301°E ({{PAGENAME}})45.7584; 21.2301	1758
25 5	Casa Nanet[te] Stojadinovich. Stil baroc provincial.	Str. George Coșbuc nr. 3 45.7584°N 21.2304°E ({{PAGENAME}})45.7584; 21.2304	1786		LMI
26 5	Casa Johann Palekutsevny. Fără stil, friză clasicistă.	Str. Paul Chinezu nr. 3 45.7584°N 21.2307°E ({{PAGENAME}})45.7584; 21.2307	1767
35 5	Casa Capitlului de Cenad. Stil Secession. Decorațiuni antropomorfe și zoomorfe.[27]	Str. Matei Corvin nr. 2 45.7587°N 21.2302°E ({{PAGENAME}})45.7587; 21.2302	1903 Eduard Reiter
39 7	Biserica evanghelică luterană. Stil clasicist. Fațada este decorată cu pilaștri din ordinul doric, iar turnul cu pilaștri din ordinul ionic.[28][29]	Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 3 45.7579°N 21.2317°E ({{PAGENAME}})45.7579; 21.2317	1839 Anton Schmidt
40 7	Casa parohială protestantă. Stil clasicist cu elemente baroce. Arce Rundbogenstil.[29]	Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 2 45.7577°N 21.2317°E ({{PAGENAME}})45.7577; 21.2317	1836
41 7	Casa cu Axa de Fier. Stil clasicist cu elemente neoromanice.[29]	Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 1 45.7575°N 21.2318°E ({{PAGENAME}})45.7575; 21.2318	1836 Anton Schmidt		LMI
42 7	Casa Bersuder. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și baroce.	Str. George Coșbuc nr. 2 45.7581°N 21.2316°E ({{PAGENAME}})45.7581; 21.2316	1937
43 7	Casă, cu elente clasiciste și arce Rundbogenstil.	Str. Paul Chinezu nr. 4 45.7582°N 21.2311°E ({{PAGENAME}})45.7582; 21.2311	1836		LMI
44 7	Casa Constantin Nikolits. Stil Secession.[17]	Str. Paul Chinezu nr. 2 45.7580°N 21.2310°E ({{PAGENAME}})45.7580; 21.2310	1836 c. 1900 (renovare) 2003 (mansardare)
45 7	Casă. Stil clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice.	Piața Țepeș Vodă nr. 1 45.7577°N 21.2310°E ({{PAGENAME}})45.7577; 21.2310	1836
46 9	Casă. Stil clasicist, decorată cu pilaștri dubli cu capiteluri „Turnul Vânturilor”.	Str. Paul Chinezu nr. 1 45.7578°N 21.2306°E ({{PAGENAME}})45.7578; 21.2306	1859		LMI
47 9	Casa „La Regele Prusiei”. Stil clasicist cu elemente baroce. Arce Rundbogenstil.	Str. Palanca nr. 1 45.7575°N 21.2306°E ({{PAGENAME}})45.7575; 21.2306	sec. al XIX-lea
48 8	Domul romano-catolic „Sf. Gheorghe”. Stil baroc austriac.[30][31]	Piața Unirii nr. 12 45.7581°N 21.2303°E ({{PAGENAME}})45.7581; 21.2303	1736–1774 Joseph Emanuel Fischer von Erlach		LMI
49 9	Banca Economică a Ungariei de Sud (după 1920 Banca Șvăbească).[32][33] Stil Secession, decorată cu pilaștri cu figuri antropomorfe.	Piața Unirii nr. 13 45.7578°N 21.2301°E ({{PAGENAME}})45.7578; 21.2301	1904 László Székely
50 9	Casa Wolfgang Prenner.[33] Stil eclectic istoricist.	Piața Unirii nr. 14 45.7576°N 21.2301°E ({{PAGENAME}})45.7576; 21.2301	sec. al XIX-lea
51 10	Palatul Episcopal Ortodox Sârb (Rascian). Stil inițial baroc austriac. Din 1906 stil neosârbesc, cu un fronton monumental de ispirație rusă.[34][35] Reabilitat în 2013.	Piața Unirii nr. 4 45.7577°N 21.2279°E ({{PAGENAME}})45.7577; 21.2279	1747 1906 (fațada, László Székely)
52 10	Casa Comunității Ortodoxe Sârbești. Stil clasicist cu elemente neobaroce. Arce Rundbogenstil.[36][37] Reabilitată în 2007.	Piața Unirii nr. 5 45.7582°N 21.2279°E ({{PAGENAME}})45.7582; 21.2279	1824
53 10	Palatul Comunității Ortodoxe Sârbești. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri cu capiteluri compozite/corintice.	Str. Emanoil Ungureanu nr. 14 45.7583°N 21.2274°E ({{PAGENAME}})45.7583; 21.2274	1896
54 10	Catedrala Ortodoxă Sârbă. Stil clasicist cu elemete baroce.[38][39]	Str. Emanoil Ungureanu nr. 12 45.7580°N 21.2277°E ({{PAGENAME}})45.7580; 21.2277	1748		LMI
57 11	Grădinița germană. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice.	Str. Erenia Grigorescu nr. 3 45.7584°N 21.2266°E ({{PAGENAME}})45.7584; 21.2266	1894
58 11	Palatul Gizella Schneider. Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice.	Str. Erenia Grigorescu nr. 145.7583°N 21.2270°E ({{PAGENAME}})45.7583; 21.2270	1897
59 11	Casa Anton Schöffer. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri dubli cu capiteluri corintice.	Str. Mărășești nr. 14 45.7584°N 21.2263°E ({{PAGENAME}})45.7584; 21.2263	1828
62 11	Palatul László Králik. Stil Secession cu decorațiuni vegetale și geometrice.[40]	Str. Gheorghe Lazăr nr. 4 45.7578°N 21.2265°E ({{PAGENAME}})45.7578; 21.2265	1913 László Székely
63 11	Liceul „Nikolaus Lenau”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[41][42]	Str. Gheorghe Lazăr nr. 2 45.7578°N 21.2269°E ({{PAGENAME}})45.7578; 21.2269	1875–1879 Heinrich Baader (1847–1928), Johann Reiber
64 12	Casa David Rothmänner. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri.	Str. Gheorghe Lazăr nr. 8 45.7578°N 21.2257°E ({{PAGENAME}})45.7578; 21.2257	1808
65 12	Palatul Szimon Brück. Stil Secession cu decorații vegetale, zoomorfice și geometrice.	Str. Mărășești nr. 7 45.7581°N 21.2258°E ({{PAGENAME}})45.7581; 21.2258	1905 László Székely
67 13	Spitalul Militar. Stil eclectic clasicist.[43][44]	Str. Gheorghe Lazăr nr. 7 45.7569°N 21.2254°E ({{PAGENAME}})45.7569; 21.2254	1766 1818 (supraetajare)		LMI
69 14	Clădirea Comunității Israelite. Stil Seccesion. Decorațiuni geometrice vegetale și antropomorfe. La capete, edicule.[45]	Str. Gheorghe Lazăr nr. 5 45.7575°N 21.2263°E ({{PAGENAME}})45.7575; 21.2263	1906 Lipót Baumhorn
73 14	Palatul Janko Baruch. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.	Str. Emanoil Ungureanu nr. 5 45.7571°N 21.2269°E ({{PAGENAME}})45.7571; 21.2269	1893 1902 (supraetajare)
75 14	Palatul Guido Luxeder. Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Poarta încadrată de pilaștri din ordinul ionic.	Str. Eugeniu de Savoya nr. 20 45.7570°N 21.2266°E ({{PAGENAME}})45.7570; 21.2266	1894
76 14	Palatul Jakab Csendes. Stil Secession.[46]	Str. Eugeniu de Savoya nr. 22 45.7570°N 21.2264°E ({{PAGENAME}})45.7570; 21.2264	1905 Martin Gemeinhardt
77 14	Casa Prințului Eugeniu de Savoya. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.	Str. Eugeniu de Savoya nr. 24 45.7570°N 21.2261°E ({{PAGENAME}})45.7570; 21.2261	1817		LMI
78 15	Palatul Peter Solderer (hanul „La Trei Coroane”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[47][48][49]	Str. Vasile Alecsandri nr. 7 45.7569°N 21.2282°E ({{PAGENAME}})45.7569; 21.2282	1744 1888 (renovare)
80 15	Palatul Miksa (Max) Steiner (Palatul Băncii de Scont). Stil Secession.[50][51]	Str. Gheorghe Lazăr nr. 1 45.7574°N 21.2278°E ({{PAGENAME}})45.7574; 21.2278	1909 Márcell Komor, Dezső Jakab
81 15	Casa Johann Stojanovich (cafeneaua „Spieluhr”). Stil eclectic istoricist[52]	Str. Emanoil Ungureanu nr. 8 45.7575°N 21.2273°E ({{PAGENAME}})45.7575; 21.2273	1758		LMI
88 16	Palatul Maleniza (Jossim Maleniza, apoi Peter Malanitza; „La Vulturul Negru”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste (pilaștri dorici la et. II).[53]	Str. Vasile Alecsandri nr. 4 45.7569°N 21.2282°E ({{PAGENAME}})45.7569; 21.2282	1740
91 16	Casa „La Elefant”. Redecorată în sec. al XX-lea cu elemente clasiciste și neobaroce. Renovată între 1980–1981. Reabilitată în 2009.[54][55]	Piața Unirii nr. 3 45.7574°N 21.2283°E ({{PAGENAME}})45.7574; 21.2283	1754 1932 (supraetajare 2 et)
92 16	Casa „La Trei Husari”. Stil interbelic cu elemente istoriciste; decorațiuni clasiciste și neobaroce.[56]	Piața Unirii nr. 2 45.7574°N 21.2286°E ({{PAGENAME}})45.7574; 21.2286	1828 1935 (supraetajare 2 et)
93 16	Casa Salamon Brück („La Crucea de Aur”). Stil Secession. Reabilitată 2012.[7][57][58]	Str. Florimund Mercy nr. 9 45.7574°N 21.2287°E ({{PAGENAME}})45.7574; 21.2287	1911 László Székely
94 16	Casa Franz (Ferencz) Emmer. Stil Secession, decorații vegetale și antropomorfe.[59][60]	Str. Florimund Mercy nr. 7 45.7571°N 21.2287°E ({{PAGENAME}})45.7571; 21.2287	1907 László Székely
95 16	Palatul Hermann Brach („La Cocoșul Negru”). Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroc și Secession.[61][62]	Str. Florimund Mercy nr. 5 45.7568°N 21.2287°E ({{PAGENAME}})45.7568; 21.2287	1905
96 17	Palatul Elena și Robert Decker. Stil interbelic.	Str. Episcop Augustin Pacha nr. 5 45.7568°N 21.2296°E ({{PAGENAME}})45.7568; 21.2296	1933
99 17	Palat pe locul casei Jakob Hetz. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[63]	Str. Florimund Mercy nr. 4 45.7568°N 21.2290°E ({{PAGENAME}})45.7568; 21.2290	sec. al XIX-lea
100 17	Administrația Camerală. Stil baroc. Decorată cu pilaștri.	Str. Florimund Mercy nr. 6 45.7571°N 21.2290°E ({{PAGENAME}})45.7571; 21.2290	1734
101 17	Palatul baroc. Stil baroc. Decorat cu pilaștri baroc cu capiteluri corintice și frontoane la ferestre. Restaurat între 1979–2006.[64][65]	Piața Unirii nr. 1 45.7574°N 21.2293°E ({{PAGENAME}})45.7574; 21.2293	1754 1886 (mansardare, Jacques (Jakob) Klein)		LMI
102 17	Filiala Academiei Române (Casa Wellauer, Casa Zsigmond Ormós). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu semicoloane ionice. Arce Rundbogenstil. Pe fațadă, statuia Atenei în stil clasicist.	Str. Episcop Augustin Pacha nr. 7 45.7570°N 21.2296°E ({{PAGENAME}})45.7570; 21.2296	1752
105 18	Casa Papp von Sprung, azi Banca Transilvania. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Poarta decorată cu semicoloane dorice.	Str. Palanca nr. 2 45.7575°N 21.2301°E ({{PAGENAME}})45.7575; 21.2301	1808
106 18	Casa canonicilor. Stil clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Arce Rundbogenstil. Restaurat 2010.	Str. Palanca nr. 4 45.7573°N 21.2305°E ({{PAGENAME}})45.7573; 21.2305	1837 2010 (mansardare)
107 18	Palatul Sindicatului Industrial. Stil Seccesion.[66]	Str. Eugeniu de Savoya nr. 4 45.7567°N 21.2306°E ({{PAGENAME}})45.7567; 21.2306	1758 1925 (supraetajare, László Székely)
108 18	Palatul Joseph Schweinitzer, fosta casă Lazarus Imler. Stil eclectic istoricist neobaroc. Arce Rundbogenstil.[67]	Str. Eugeniu de Savoya nr. 6 45.7567°N 21.2304°E ({{PAGENAME}})45.7567; 21.2304	1752 c. 1890 (supraetajare)
109 18	Hanul „La Trompetist” (din 1894 hotel „Hungaria”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorat cu pilaștri din ordinele ionic și corintic. Reabilitat.[68][69][7] Casa inițială de pe acest spațiu a fost construită în 1752, de judecătorul Anton Seltman, iar la început avea doar un etaj. Este cunoscut faptul că domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în drumul său de exil, a făcut un scurt popas in Timisoara, la acest hotel, în 7 și 8 martie 1866.[70]	Str. Episcop Augustin Pacha nr. 6 45.7567°N 21.2299°E ({{PAGENAME}})45.7567; 21.2299	1752 1894 (supraetajare)
110 18	Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național al Județului Timiș. Casa Artelor. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri cu frunze de acant și păsări.	Str. Episcop Augustin Pacha nr. 8 45.7579°N 21.2300°E ({{PAGENAME}})45.7579; 21.2300	1752		LMI
112 19	Palatul Dicasterial. Stil renascentist cu elemente neoromanice.[71][72]	Str. Eugeniu de Savoya nr. 2 45.7579°N 21.2314°E ({{PAGENAME}})45.7579; 21.2314	1860		LMI
113 20	Palatul Deschan. Stil clasicist, cu pilaștri și semicoloane din ordinul corintic (corpul de sud), stil baroc provincial copurile de est, nord și vest).[73]	Str. Proclamația de la Timișoara nr. 5 45.7561°N 21.2312°E ({{PAGENAME}})45.7561; 21.2312	1735 1802 (corpul de sud)		LMI
114 20	Casa Contelui de Mercy. Stil baroc provincial, balconul susținut de coloane duble ionice; la etaj pilaștri dubli cu capiteluri corintice.[74]	Str. Proclamația de la Timișoara nr. 7 45.7562°N 21.2318°E ({{PAGENAME}})45.7562; 21.2318	1722 (demolată) 1828		LMI
117 21	Casa cu „Pomul Breslelor”. Decorațiuni secession.[71][75]	Str. Proclamația de la Timișoara nr. 3 45.7560°N 21.2306°E ({{PAGENAME}})45.7560; 21.2306	1828		LMI
118 21	Casa Zsivan Mihailovitz (Jivan Mihailovici). Stil Secession.	Str. Francesco Griselini nr. 1 45.7562°N 21.2307°E ({{PAGENAME}})45.7562; 21.2307	sec. al XIX-lea
119 21	Casa Peter Georgevits. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.	Str. Eugeniu de Savoya nr. 1 45.7564°N 21.2307°E ({{PAGENAME}})45.7564; 21.2307	1758
122 21	Palatul Episcopal romano-catolic. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Restaurat 1995.[76][77]	Str. Episcop Augustin Pacha nr. 4 45.7562°N 21.2300°E ({{PAGENAME}})45.7562; 21.2300	1752		LMI
125 22	Hotelul „la Cerbul de Aur”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice și dorice.	Piața Sfântul Gheorghe nr. 4 45.7561°N 21.2295°E ({{PAGENAME}})45.7561; 21.2295	1730
127 22	Palatul Băncii Imobiliare. Stil Secession cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice.	Str. Eugeniu d Savoya nr. 7 45.7565°N 21.2291°E ({{PAGENAME}})45.7565; 21.2291	1907
128 22	Palatul băncii Albina. Stil interbelic.[78]	Str. Florimund Mercy nr. 2 45.75°N 21.22°E ({{PAGENAME}})45.75; 21.22	1939 Silvestru Răfiroiu
129 23	Casa Catharina Hertl (Casa Strohmayer[79]). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorat cu pilaștri corintici. Renovat 2017[49]	Str. 9 Mai nr. 1 45.7560°N 21.2280°E ({{PAGENAME}})45.7560; 21.2280	1842 Anton Schmidt (1786–1863)[79]
130 23	Librăria fraților Moravetz. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri dorice.	Str. 9 Mai nr. 3 45.7560°N 21.2283°E ({{PAGENAME}})45.7560; 21.2283	sec. al XIX-lea
131 23	Casa Johann Jankovich. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.	Str. Florimund Mercy nr. 1 45.7560°N 21.2286°E ({{PAGENAME}})45.7560; 21.2286	1740
133 23	Palatul Ágoston Gálgon. Stil Secession. Decorațiuni antropomorfe și geometrice.[45]	Str. Eugeniu de Savoya nr. 9 45.7566°N 21.2286°E ({{PAGENAME}})45.7566; 21.2286	1912
134 23	Palatul Ferencz Waismayer (Palatul Bersuder). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[63] Decorat cu pilaștri cu capiteluri „turnul vânturilor”. Arce Rundbogenstil.	Str. Eugeniu de Savoya nr. 11 45.7566°N 21.2281°E ({{PAGENAME}})45.7566; 21.2281	1893 Josef Eckert jr.
135 23	Palatul Basilius Markovits. Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce.	Str. Vasile Alecsandri nr. 2 45.7562°N 21.2280°E ({{PAGENAME}})45.7562; 21.2280	1853
136 23	Casa CM (în medalion). Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce.	Str. Vasile Alecsandri nr. 2A 45.7563°N 21.2280°E ({{PAGENAME}})45.7563; 21.2280	1828
137 24	Primăria veche. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Arce Rundbogenstil. În 1782 corpul de vest a fost refăcut de Joseph Aigner. În 1935 reparație capitală, fațadă unitară a celor două corpuri.[80]	Piața Libertății nr. 1 45.7561°N 21.2274°E ({{PAGENAME}})45.7561; 21.2274	1734 Pietro del Bronzo[80]		LMI
139 24	Casa Netsa Nedelkovich. Decorată cu pilaștri.	Str. Vasile Alecsandri nr. 3 45.7565°N 21.2277°E ({{PAGENAME}})45.7565; 21.2277	1740
141 24	Oficiul Vămii. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Fațadă decorată cu pilaștri.	Str. Vasile Alecsandri nr. 5 45.7566°N 21.2277°E ({{PAGENAME}})45.7566; 21.2277	1740
142 25	Palatul Băncii de Credit. Stil Secession. Decorat cu semicoloane dorice și pilaștri ionici.[81]	Str. Coriolan Brediceanu nr. 2 45.7562°N 21.2268°E ({{PAGENAME}})45.7562; 21.2268	1912 László Székely
143 25	Casă. Stil eclectic istoricist cu elemente neoromantice. Arce Rundbogenstil.	Str. Coriolan Brediceanu nr. 4 45.7562°N 21.2264°E ({{PAGENAME}})45.7562; 21.2264	19		LMI
144 25	Claustrul mănăstirii Franciscanilor.[82]	Str. Emanoil Ungureanu nr. 1 45.7564°N 21.2269°E ({{PAGENAME}})45.7564; 21.2269	1740		LMI
147	Casa asociațiilor profesionale. Decorațiuni nooromantice și „maure”. Arce Rundbogenstil.	Str. Eugeniu de Savoya nr. 13 45.7567°N 21.2261°E ({{PAGENAME}})45.7567; 21.2261	1859
148 25	Sinagoga din Cetate. Stil eclectic istoricist cu elemente maure și neoromantice.[83][84]	Str Mărășești nr. 6 45.7565°N 21.2261°E ({{PAGENAME}})45.7565; 21.2261	1865 Karl Schumann		LMI
149–151 26	Spitalul orășenesc. Stil baroc provincial.[85]	Str. Mărășești nr. 3–5 45.7558°N 21.2253°E ({{PAGENAME}})45.7558; 21.2253	1744 (corpul de vest) 1758 (corpul de est) c. 1850 (reconstruit)		LMI
152, 154 27	Comenduirea Generală (Centrul Militar Zonal Timiș). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice.	Piața Libertății nr. 6 Str. Mărășești nr. 4 45.7555°N 21.2262°E ({{PAGENAME}})45.7555; 21.2262	1859
153 27	Cazinoul Militar. Stil baroc târziu. Decorat cu pilaștri dubli cu capiteluri corintice.[86][87]	Piața Libertății nr. 7 45.7556°N 21.2264°E ({{PAGENAME}})45.7556; 21.2264	1755 1910 (supraetajare)		LMI
155 28	Palatul Bancii Agrare. Stil modern interbelic.[88]	Piața Libertății nr. 2 45.7557°N 21.2280°E ({{PAGENAME}})45.7557; 21.2280	1901 1934 (fațada, Konrad Richter)
156 28	Palatul Casei de Economii. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice. Decorat cu pilaștri dubli. Arce Rundbogenstil.[89]	Piața Sfântul Gheorghe (frontul de vest) 45.7557°N 21.2284°E ({{PAGENAME}})45.7557; 21.2284	1855 ? (supraetajare, Karl May) 1913 (edicule, László Székely)
163 29–30	Palat pentru Episcopia Romano-Catolică („Bega Mică”). Stil eclectic cu elemente Secession. Decorată cu pilaștri.	Str. Episcop Augustin Pacha nr. 2 45.7556°N 21.2299°E ({{PAGENAME}})45.7556; 21.2299	1915 Ernő Foerk[90]
164 29–30	Locuințe pentru călugării catolici. Stil eclectic. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice.	Str. Carol Telbisz nr. 2 45.7554°N 21.2300°E ({{PAGENAME}})45.7554; 21.2300	1916
165 29	Palatul Băncii Szana. Stil eclectic cu elemente Secession. Et. I decorat cu semicoloane, iar et. II–III cu pilaștri.[91]	Piața Sf. Gheorghe (frontul de est) 45.7557°N 21.2293°E ({{PAGENAME}})45.7557; 21.2293	1922 József Krémer jr.
167 29–30	Magazinul „Bega”. Stil modern postbelic.	Str. Proclamația de la Timișoara nr. 2 45.7555°N 21.2306°E ({{PAGENAME}})45.7555; 21.2306	1972 Vasile Oprișan
169 31	Biblioteca Județeană. Stil eclectic istoricist. Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice.	Piața Libertății nr. 3 45.7554°N 21.2280°E ({{PAGENAME}})45.7554; 21.2280	1727 c. 1890 (supraetajare, László Székely)
170 31	Locuința Generalului. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.	Piața Libertății nr. 4 45.7552°N 21.2280°E ({{PAGENAME}})45.7552; 21.2280	1727
171 31	Casa József Kossak (atelierul foto Kossak). Stil eclectic istoricist cu elemente neorococo.[92]	Str. General Praporgescu nr. 2 45.7553°N 21.2285°E ({{PAGENAME}})45.7553; 21.2285	1740 1894 (supraetajare, Eduard Reiter)
172 31	Casa Băncii „La Leu”. Între 1920–1923 cabaretul „Alhambra”. Stil Secession, pilaștri și decorațiuni geometrice și zoomorfe (bufnițe).[93]	Str. Enrico Carusso nr. 3 45.7553°N 21.2288°E ({{PAGENAME}})45.7553; 21.2288	1747 1920 (reamenajare)
174 32	Cazarma Statului Major. Stil eclectic istoricist.[94][95]	Str. Carol Telbisz nr.4  45.7547°N 21.2284°E ({{PAGENAME}})45.7547; 21.2284	1857[94]
175 33	Universitatea Politehnica din Timișoara, Facultatea de Chimie (fostul Palat al Școlilor Comunale). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[94] Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice și corintice. Arce Rundbogenstil.	Str Carol Telbisz nr. 6 45.7540°N 21.2287°E ({{PAGENAME}})45.7540; 21.2287	1893 Jacques (Jakob) Klein
176 33	Biserica romano-catolică „Sf. Ecaterina”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice și compozite.[96]	Str. Ianos Bolyai nr. 6 45.7542°N 21.2284°E ({{PAGENAME}})45.7542; 21.2284	1755 1890 (reconstruire turn și boltă)		LMI
179 33	Hotel Victoria (hanul „La Vulturul de Aur”). Stil Secession. Decorat cu un edicul.	Str. Lucian Blaga nr. 3 45.7543°N 21.2278°E ({{PAGENAME}})45.7543; 21.2278	1907
182 33	Oficiul Cameral al Sării, azi parte a Colegiului Tehnic „Ion I.C. Brătianu”. Fără stil, fără decorațiuni.	Piața Iancu Huniade, colț cu str. Lucian Blaga 45.7538°N 21.2277°E ({{PAGENAME}})45.7538; 21.2277	1758
183 33	Colegiul Tehnic „Ion I.C. Brătianu”. Stil simplu cu decorațiuni eclectice.	Piața Huniade nr. 2 45.7537°N 21.2283°E ({{PAGENAME}})45.7537; 21.2283	c. 1900
185 35	Comenduirea Garnizoanei (Generalatul Nou). Cea mai veche clădire din Timișoara.[97][98]	Piața Libertății nr. 4 45.7550°N 21.2273°E ({{PAGENAME}})45.7550; 21.2273	1727
193 35	Casa de Mode (Modex). Stil modern postbelic (baroc modern).	Piața Iancu Huniade nr. 3 45.7540°N 21.2269°E ({{PAGENAME}})45.7540; 21.2269	1974 Anca Selegian, Ivan Stern
195 35	Localul „La Ancora de Aur”. Stil eclectic istoricist	Str. Alba Iulia nr. 9 45.7541°N 21.2264°E ({{PAGENAME}})45.7541; 21.2264	c. 1800
198 35	Banca Albina. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri antropomorfi cu capiteluri corintice și pilaștri cu capiteluri ionice.	Str. Alba Iulia nr. 3 45.7546°N 21.2267°E ({{PAGENAME}})45.7546; 21.2267	c. 1800
199 35	Casa cu flori (Florăria Wilhelm Mühle). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[99] Decorată cu pilaștri dubli cu capiteluri corintice.	Str. Alba Iulia nr. 1 45.7547°N 21.2268°E ({{PAGENAME}})45.7547; 21.2268	1902
200–201 36	Opera și Teatrul Național. Stil eclectic istoricist clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice și dorice. Ferestre cu fontoane triunghiulare. Arce Rundbogenstil.[100][101]	Str. Alba Iulia nr. 2 Str. Mărășești nr. 2 45.7543°N 21.2259°E ({{PAGENAME}})45.7543; 21.2259	1882 1936 (fațada, Duiliu Marcu)		LMI
202 36	Casa cu Atlanți. Stil eclectic clasicist. Decorată cu pilaștri cu figuri antropomorfe (atlanți). Balconul de deasupra porții susținut de coloane cu capiteluri ionice. Intrarea este protejată de două țevi de tun îngropate.[102]	Str. Victor Vlad Delamarina nr. 1 45.7551°N 21.2266°E ({{PAGENAME}})45.7551; 21.2266	1808 c. 1900 (reconstrucție, Lipót Baumhorn)		LMI
207 37	Palatul Băncilor Bănățene (Hotel Timișoara). Stil modern interbelic de factură eclectică.[103][104]	Str. Mărășești nr. 1 45.7544°N 21.2254°E ({{PAGENAME}})45.7544; 21.2254	1932 Mathias Hubert
208 38	Spitalul Mizericordienilor (Spitalul de oftalmologie). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice.[105]	Str. Sfântul Ioan nr. 3 45.7556°N 21.2247°E ({{PAGENAME}})45.7556; 21.2247	1737 Johann Theodor Kostka		LMI
209 38	Biserica mizericordienilor. Stil baroc provincial.[106][105]	Str. Sfântul Ioan nr. 5 45.7558°N 21.2247°E ({{PAGENAME}})45.7558; 21.2247	1753		LMI
210	Casă. Stil baroc provincial.	Str. Francesco Griselini nr. 2 45.7564°N 21.2311°E ({{PAGENAME}})45.7564; 21.2311	Sec. al XVIII-lea		LMI