Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”

zonă istorică în Timișoara From Wikipedia, the free encyclopedia

Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”map
Remove ads
Remove ads

Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” este un monument istoric format dintr-o parte a cartierului Cetate și dezvoltat în zona intra muros a Cetății Timișoara în secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea. Situl conține multe clădiri istorice și ilustrează concepția urbanistică a epocilor.

Mai multe informații Poziționare, Coordonate ...
Remove ads

Istoric

După cucerirea în 1716 de către habsburgi a Cetății Timișoara s-a trecut la fortificarea ei. Zona intra muros din vechea cetate otomană a fost complet distrusă în timpul asediului. Ea a fost lărgită și a fost reconstruită după normele habsburgice. Zona s-a dezvoltat după o concepție urbanistică unitară, „pe planșetă”.[1]

Descriere

Thumb
Planul sitului cu obiectivele din el conform LMI
Thumb
Planul sitului cu poziția obiectivelor din lista de mai jos

Cartierul Cetate reprezintă cel mai bine Timișoara istorică. Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” este situat în zona intra muros a cetății habsburgice, situată în mijlocul cartierului.[1]

Un sit este un teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social (en), științific, tehnic sau al peisajului cultural.[2] Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”este o zona din Timișoara delimitată practic de ceea ce este astăzi cunoscut drept Inelul 1.[3] Ca orice monument istoric, situl este înconjurat de o zonă de protecție stabilită după caz, în zonele urbane fiind de regulă de 100 m față de limita exterioară a sitului.[2]

Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC) consideră că situl are o suprafață de 45 923 m², din care 32 890 m² piețe publice și zone pietonale. Lungimea totală a străzilor pietonale este de 1207 m. În sit există rețele de utilități, din care cea de alimetare cu apă are o lunginme de 2530 m, cea de canalizare una de 1825 m, iar cea de termoficare de 5566 m.[1]

Zona este organizată în jurul a trei piețe cu destinații bine definite: Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Sfântul Gheorghe. Trama stradală este regulată, formată din străzi drepte, perpendiculare, rezultând cvartaluri dreptunghiulare. Inițial această zonă a fost separată de restul vecinătăților printr-un sistem defensiv puternic și sofisticat.[1][4]

Situl cuprinde în el 34 de clădiri și două monumente Monumentul „Sf. Treime” din Piața Unirii și Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Piața Libertății — care au în lista monumentelor istorice din județul Timiș din 2015 coduri separate.[5].

Remove ads

Reabilitări

Chestiunea reabilitării obiectivelor din zonele istorice ale Timișoarei s-a pus încă din anii 1980. Sub conducerea arh. Șerban Sturdza în 1988 a fost reamenajată Piața Unirii.[6] Actual activitarea de reabilitare este coordonată de Direcția de Cultură și Patrimoniu a primăriei.[7]

Între 31 ianuarie 2006 – 1 martie 2010 Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (germană Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit – GTZ)[8] a desfășurat proiectul „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara”, proiect finanțat în colaborare de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Cooperare din RFG. Proiectul a cuprins cursuri de reabilitări clădiri istorice pentru meseriași, arhitecți sau ingineri constructori, schimburi de experiență cu orașe partenere și proiectul similar din Sibiu, stabilirea de măsuri pentru reabiltare, sprijinirea primăriei în accesarea de fonduri structurale europene, întocmirea de materiale informative, realizarea unor evenimente care să atragă atenția locuitorilor asupra valorii clădirilor istorice și consilierea proprietarilor de clădiri istorice.[9]

La 21 decembrie 2011, între Municipiul Timișoara în calitate de beneficiar și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, s-a semnat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 2748 pentru proiectul „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara”. Valoarea contractului a fost de peste 65 de milioane de lei, din care 42 de milioane au provenit din fonduri ale Uniunii Europene, puțin peste 9 milioane din fonduri guvernamentale, aproape 2 milioane din fonduri ale primăriei Timișoara, peste 12 milioane fiind TVA. Valoarea totală a contribuțiilor nerambursabile a fost de 53 de milioane de lei. Durata proiectului a fost de 39 de luni, începând din 30 decembrie 2011. Lucrările erau prevăzute să se desfășoare între iunie 2012 și decembrie 2014. Proiectul a prevăzut reabilitarea piețelor Unirii, Libertății, Sfântul Gheorghe și General Traian Doda (fostă Țarcului) și a 10 străzi: Constantin Mușat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Griselini, Radu Negru, Strada fără nume, General Praporgescu, Enrico Carusso, și Eugeniu de Savoya. Au fost prevăzute reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare, a pavimentului și dotarea cu mobilier urban. În urma finalizării proiectului Piața Unirii și-a păstrat concepția din 1988, Piața Libertății a devenit în loc de parc o piață de evenimente, iar cele 10 străzi reabilitate au devenit pietonale.[10][11][12][13] Tot în cadrul acestui proiect, în 2009 în zona sitului au fost amplasate șapte „obiecte de artă urbană”: lucrarea „Totem”, amplasată în fața Palatului Baroc, „Marea Piramidă”, amplasată pe str. Enrico Carusso, „Coajă de om” și „Axul pământului acordat cu stelele”, amplasate pe str. Eugeniu de Savoya, „Superman”, amplasat pe str. Florimund Mercy în capătul dinspre Piața Unirii, „Eva”, amplasată pe str. Vasile Alecsandri și „Phone Boy”, amplasat în Piața Libertății.[14]

Proiectul nu a inclus reabilitarea clădirilor istorice, deoarece această sarcină revine proprietarilor lor. Totuși, în această perioadă au fost reabilitate numeroase clădiri, cum ar fi Casa Brück, fostul han „La Trompetist”, clădirea Bibliotecii Academiei[7] și multe altele.

Remove ads

Clădiri

Mai multe informații Poz. Cvartal, Descriere ...
Remove ads

Note

Loading content...

Bibliografie

Legături externe

Loading content...
Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads