Sângeorgiu de Pădure

Sângeorgiu de Pădure (în maghiară Erdőszentgyörgy, în germană Sankt Georgen auf der Heide) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Bezid, Bezidu Nou, Loțu și Sângeorgiu de Pădure (reședința).

Sângeorgiu de Pădure
Erdőszentgyörgy Sankt Georgen auf der Heide
—  oraș  —
Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure
Stemă
Sângeorgiu de Pădure Sângeorgiu de Pădure (România) Localizarea orașului pe harta României
Sângeorgiu de Pădure Sângeorgiu de Pădure (Județul Mureș) Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°25′49″N 24°50′30″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Mureș
SIRUTA	119331
Atestare documentară	1333
Reședință	Sângeorgiu de Pădure[*]​
Componență	Sângeorgiu de Pădure[*]​, Bezid, Bezidu Nou, Loțu
Guvernare
- Primar	Attila-Zoltán Csibi[*]​[1][2] (UDMR, 2012)
Suprafață
- Total	7,142 km²
Populație (2021)
- Total	4.875 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	547515
Localități înfrățite
- Baja	Ungaria
- Celldömölk	Ungaria
- Plan-les-Ouates[*][[Plan-les-Ouates (municipality in Switzerland)|​]]	Elveția
- Varades	Franța
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizare în cadrul județului Localizare în cadrul județului
Modifică date / text

Localizare

Sângeorgiu de Pădure pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Orașul Sângeorgiu de Pădure este situat în partea sud-estică a județului pe râul Târnava Mică, pe DN13A Bălăușeri–Sovata.

Geologie

În subsolul localității se găsește un masiv de sare^[3].

Istoric

În zona actualului oraș a fost o așezare rurală romană.^{[necesită citare]}

Localitatea a fost atestat documentar în anul 1333 cu numele Sancto-Georgia.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 159), localitatea a apărut sub numele de „Erdö Szent Gyorgy”.

În 1850, la Sângeorgiu de Pădure trăiau 1.449 de persoane, dintre care 587 erau etnici români, 555 maghiari, 175 romi și 127 evrei.^[4]

Demografie

Componența etnică a orașului Sângeorgiu de Pădure

     Maghiari (74,38%)

     Români (14,99%)

     Romi (2,81%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (7,82%)

Componența confesională a orașului Sângeorgiu de Pădure

     Reformați (53,44%)

     Ortodocși (15,67%)

     Unitarieni (7,84%)

     Romano-catolici (6,97%)

     Penticostali (2,5%)

     Baptiști (2,09%)

     Martori ai lui Iehova (1,72%)

     Alte religii (1,6%)

     Necunoscută (8,16%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Sângeorgiu de Pădure se ridică la 4.875 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.166 de locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (74,38%), cu minorități de români (14,99%) și romi (2,81%), iar pentru 7,82% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (53,44%), cu minorități de ortodocși (15,67%), unitarieni (7,84%), romano-catolici (6,97%), penticostali (2,5%), baptiști (2,09%) și martori ai lui Iehova (1,72%), iar pentru 8,16% nu se cunoaște apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație

Orașul Sângeorgiu de Pădure este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Attila-Zoltán Csibi[*]​, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	13
	Partidul Social Democrat	2

Obiective turistice

Biserica reformată

Articol principal: Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure.

Trupul neînsuflețit al contesei Claudine Rhédey se odihnește într-un sicriu de plumb, în cripta aflată sub Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure. Deoarece cripta fusese zidită, cel mai probabil din cauza unei epidemii de ciumă ce se abătuse asupra Transilvaniei, nimeni n-a mai știut de existența ei. Abia în 1935, aceasta a fost descoperită, iar trupul Claudinei a fost recunoscut prin gemulețul aflat pe capacul sicriului, datorită medalionului ce-l purta la gât.

• 
  Exteriorul bisericii cu prezbiteriu gotic
• 
  Interiorul bisericii reformate
• 

Castelul Rhédey

Articol principal: Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure.

Castelul a fost construit în secolul XVIII și a fost renovat în 1759 și 1809, când a căpătat actuala înfățișare neobarocă. Pe același loc se mai afla odată un alt castel, care era legat de biserica de peste drum printr-un balcon. Edificiul cel nou era mai mare cu un etaj decât cel vechi, avea saloane mari, boltițe și foarte multe picturi murale, care din fericire s-au păstrat destul de bine.

• 
• 
• 
  Castelul Rhédey

Lacul Bezid

Articole principale: Barajul Bezid și Bezidu Nou.

Lacul de acumulare Bezid a luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Lucrările pentru construirea barajului au început în 1975 și au fost terminate în 1990, când toate casele din Bezidu Nou, inclusiv bisericile, au fost scufundate. Localitatea inundată cuprindea 180 de case unde trăia o comunitate unică din punct de vedere istoric și religios.^[9] Aici au conviețuit, în mod exemplar, romano-catolici, unitarieni, reformați, greco-catolici, ortodocși și secui sabatarieni, în bună pace, solidaritate, ajutându-se reciproc. Evacuarea populației a început în 1985 și a fost nevoie de 9 ani pentru ca din localitatea Bezidu Nou să devină Lacul Bezid. O parte din localnici, în special cei în vârstă, au fost strămutați în Sângeorgiu de Pădure, dar au ajuns foști localnici în 30 diferite localități, oameni care au rămas fără tot ceea înseamnă satul natal.^[10]

În amintirea satului a fost ridicat în 1995 Zidul Plângerii și Parcul Memorial Bezidu Nou. De atunci, aici se adună, în fiecare an, în prima sâmbătă din august, foștii localnici. Lângă zidul plângerii au fost amplasate poze de odinioară, apoi o clopotniță cu clopot. Tot aici, s-a făcut satul din sculpturi funerare, unde fiecare sculptură funerară simbolizează o casă, păstrând amenajarea satului de odinioară. În castelul Rhédey există o sală memorială, unde se poate vedea macheta localității de odinioară.^[11]

• 
  Lacul Bezid
• 
  Lacul Bezid
• 
  Biserica romano-catolică inundată în Lacul Bezid (2008)

Altele

• Casa memorială „Bözödi György” din Bezid^[12]
• Tunelul pe sub oraș care duce de sub biserică în vârful dealului din fața acesteia.^{[necesită citare]}

Localități înfrățite

Orașul Sângeorgiu de Pădure este înfrățit cu următoarele localități:

•  Baja, Ungaria
•  Celldömölk, Ungaria
•  Plan-Les-Ouates, Elveția
•  Varades, Franța

Personalități

• Claudine Rhédey (1812 - 1841), prințesă, stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
• Péter Bodor^{⁠(hu)[traduceți]} (1788 - 1849), inginer, creatorul Fântânii Cântătoare din Târgu Mureș și orgilor din zonă
• Ecaterina Oancia (Iane după căsătorie) (n. 25 martie 1954) este o fostă canotoare română, laureată cu aur la Los Angeles 1984

Vezi și

• Secuii sabatarieni
• Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure
• Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure
• Lista monumentelor istorice din județul Mureș
• Arboretul de Chamaecyparis lawsoniana Sângeorgiu de Pădure
• Muzeul pălăriilor de paie din Crișeni

Imagini

• 
• 
  Școala
• 
• 
  Castelul Rhédey
• 
  Bustul contesei Claudine Rhédey (1812-1841)
• 
  Blazonul familiei nobiliare Rhédey
• 
  Lacul de acumulare Bezid
• 
  Parcul memorial Bezidu Nou
• 
• 
  Parcul memorial Bezidu Nou
• 
• 
  Parcul memorial Bezidu Nou
• 
  Parcul memorial Bezidu Nou
• 
  Parcul memorial Bezidu Nou
• 
  Monumentul eroilor din Bezidu Nou
• 
  Râul Târnava Mică la Sângeorgiu de Pădure
• 
  Bezid
• 
  Bezid
• 
  Liceul tehnologic „Sfântul Gheorghe” din Bezid
• 
  Biserica unitariană
• 
  Poarta de lemn
• 
  Bezid
• 
  Biserica reformată
• 
  Poarta de lemn
• 
  Satul părăsit Loțu

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
3. http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
4. „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 16 iulie 2011. Accesat în 5 mai 2023.
5. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
8. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
9. FOTO Povestea cutremurătoare a satului Bezid, scufundat cu forța de comuniști. Turla bisericii răsare sumbru din ape, iar legendele atrag magnetic curioși, 7 august 2015, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 27 iunie 2016
10. Primăria Orașului Sângeorgiu de Pădure. „Lacul de acumulare Bezidu Nou”. Accesat în 27 aprilie 2020.
11. Primăria Orașului Sângeorgiu de Pădure. „Parcul memorial din Bezidu Nou”. Accesat în 27 aprilie 2020.
12. Primăria Orașului Sângeorgiu de Pădure. „Casa memorială Bözödi György din Bezid”. Accesat în 27 aprilie 2020.^{[nefuncțională – arhivă]}

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sângeorgiu de Pădure

• Pagina lui Csibi Attila Zoltán/ Arhivat în 24 iunie 2021, la Wayback Machine.
• Primăria Orașului Sângeorgiu de Pădure
• hu en Culegerile de muzică populară din Sângeorgiu de Pădure, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana