Restauraționismul (sau primitivismul creștin) este credința că creștinismul a fost sau ar trebui să fie restaurat pe linia a ceea ce se știe despre biserica apostolică timpurie, pe care restauraționiștii o consideră căutarea unei forme mai pure și mai vechi a religiei.[1][2][3] Fundamental, „această viziune încearcă să corecteze greșelile sau deficiențele (în biserică) apelând la biserica primitivă ca model normativ”.[1]:635
 | Această pagină (secțiune) necesită o verificare. De verificat: referințele preluate de la en.wiki Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
Eforturile de restabilire a unei forme mai vechi, mai pure de creștinism, sunt adesea un răspuns la confesionalism. După cum a spus Rubel Shelly, „motivul din spatele tuturor mișcărilor de restaurare este să dărâme zidurile despărțirii printr-o revenire la practicarea caracteristicilor originale, esențiale și universale ale religiei creștine.”[4]:29 Diferite grupuri au încercat să implementeze viziunea restaurațională într-o varietate de moduri; de exemplu, unii s-au concentrat pe structura și practica bisericii, alții pe viața etică a bisericii, iar alții pe experiența directă a Duhului Sfânt în viața credinciosului.[1]:635–638 Importanța relativă acordată idealului de restaurare și măsura în care se crede că a fost realizată restaurarea completă a bisericii timpurii, variază de asemenea între grupuri.
În termeni comparabili, mișcările primitiviste anterioare, inclusiv husiții,[5]:13 Anabaptiști,[5]:125–135Landmarkism,[5]:69–71 Puritani,[5]:50–55 și Valdensienii au fost descriși ca fiind exemple de restaurație, la fel ca mulți sabatieni din ziua a șaptea. Pentru anabaptiști, restaurarea avea menirea de a retrăi în mod studiat viața Noului Testament.[6] Landmarkism (adesea identificate cu succesiunea baptistă) este mai degrabă o teorie a continuării Bisericii pure de-a lungul secolelor, recunoscută prin anumite doctrine cheie, în primul rând botezul credinciosului. Multe grupuri au încercat o istorie a mișcării lor și o eclesiologie care se află undeva între cele două idei ale restauraționismului și succesionismului.
Termenul „restauraționism” este uneori folosit mai precis ca sinonim pentru Mișcarea de Restaurare Americană.[2]:225–226 Termenul este folosit și de grupuri mai recente, care descriu scopul lor de a restabili creștinismul în forma sa originală, cum ar fi că unii restauraționisti carismatici anti-confesionali, care au apărut în anii '70 în Regatul Unit și în alte părți.[7][8]
- Birdsall Richard D. "The Second Great Awakening and the New England Social Order." Church History 39 (1970): 345-64.
- Cross, Whitney, R. The Burned-Over District: The Social and Intellectual History of Enthusiastic Religion in Western New York, 1800–1850.
- Zdero, Rad (). The Global House Church Movement. Pasadena: William Carey Library Publishers. ISBN 978-0-87808-374-9.
- Zdero, Rad (). NEXUS: The World House Church Movement Reader. Pasadena: William Carey Library Publishers. ISBN 978-0-87808-342-8.
- Zdero, Rad (). Letters to the House Church Movement: Real Letters, Real People, Real Issues. Xulon Press. ISBN 978-1-61379-022-9.
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
