Republică

Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.^[1]

Pagina „Republica” trimite aici. Pentru un complex industrial vedeți Uzina Republica.

Etimologie

Platon în Republica și Aristotel în Politica au căutat forma de guvernământ ideală, în care cetățenii iau decizii în interesul comun al orașului-stat. Ei au numit-o politeia și au contrastat-o cu alte forme de guvernământ (tiranie, monarhie, oligarhie, democrație, aristocrație, etc.).

Cuvântul „republică” derivă din traducerea în limba latină a titlului lucrării lui Platon „Politeia” prin „res publica”, din res „treabă” și publica „public, -ă”, adică „treburile publice”, acele probleme care erau comune tuturor locuitorilor. Cei doi termeni au format un nou cuvânt compus (respublica).

Republica antică

Multe din orașele-stat din Grecia antică, în frunte cu Atena, au avut o forma de guvernământ (democrația antică) care astăzi ar fi numită republică.^[2]

Un alt exemplu este Republica Romană, înainte de instaurarea Imperiului Roman.

Republica medievală

În Evului Mediu, au existat numeroase republici în orașe-stat din peninsula italiană, cum ar fi Florența sau Veneția, și în teritoriile Sfântului Imperiu Roman, în orașe libere imperiale.

În aceste republici dreptul la vot era condiționat de un anumit venit, care ilustrează diferența dintre republică și democrație. Democrația este limitată dacă dreptul de a alege și de a fi ales este condiționat de un venit minim, și devine din ce în ce mai inclusivă și completă cu reducerea condițiilor necesare și includerea mai multor locuitori (de exemplu, femeile). Astfel, o republică nu este în mod necesar o democrație.^[3]

Republica modernă

Republici moderne temporare au fost cea olandeză și engleză. Revoluțiile americane și franceze au instaurat republici și au inspirat schimbări profunde.

Republica modernă este acum văzută în principal în contrast cu monarhia^[4][5], monarhia ereditară devenind, practic, un antonim pentru republică.^[6][7][8]

Republicile moderne sunt de mai multe feluri:

• parlamentară, cu puterea executivă concentrată în prim-ministru
• semiprezidențială, cu puterea executivă împărțiță între prim-ministru și președinte
• prezidențială, cu puterea executivă concentrată în președinte

Republica în România

Republica a fost instaurată prin lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, orchestrată de comuniștii români și de ocupanții militari din Rusia sovietică. Republica Populară Română, reprezentată de Constituțiile din 1948 și 1952, a fost redenumită Republica Socialistă Română în Constituția din 1965. Deși oficial „republici democratice”, puterea era concentrată de la început într-o singură clasă socială („clasa muncitoare”) și, mai târziu, într-o singură mână, într-o guvernare similară monarhiei absolutiste.

Republica democratică a fost instaurată după Revoluția din 1989 și este reprezentată de Constituțiile din 1991 și 2003.

Note

1. Cu excepția unor judecători care sunt inamovibili, pentru a nu îi face vulnerabili la presiuni externe și a crește stabiliteatea guvernării.
2. Nu este folosit termenul de „republică ateniană” deoarece republica antică și democrația antică erau înțelese diferit. În sensul folosit de Aristotel, republica era forma de guvernământ în care mulțimea lua decizii în interesul orașului stat. Democrația era forma de guvernământ în care mulțimea lua decizii în interesul propriu. Pentru ca mulțimea la Atena (formată din cetățeni, care erau aproximativ o cincime din totalul locuitorilor) lua de multe ori decizii nechibzuite în interes propriu, Aristotel și alți filosofi din antichitate au folosit termenul de democrație ateniană (nu de „republică ateniană”), deși toate instituțiile atenienilor erau controlate de reprezentanți aleși.
3. Nici o democrație nu este în mod necesar o republică, atunci când puterile importante în stat sunt controlate democratic de cetățeni, dar monarhul păstrează un rol simbolic (de exemplu, Marea Britanie).
4. Nippel, Wilfried. "Ancient and Modern Republicanism." The Invention of the Modern Republic ed. Biancamaria Fontana. Cambridge University Press, 1994 p. 6
5. Reno, Jeffrey. "republic." International Encyclopedia of the Social Sciences p. 184
6. Bohn, H. G. (1849). The Standard Library Cyclopedia of Political, Constitutional, Statistical and Forensic Knowledge (în engleză). p. 640. A republic, according to the modern usage of the word, signifies a political community which is not under monarchical government ... in which one person does not possess the entire sovereign power.
7. „Definition of Republic”. Merriam-Webster Dictionary (în engleză). Accesat în 18 februarie 2017. a government having a chief of state who is not a monarch ... a government in which supreme power resides in a body of citizens entitled to vote and is exercised by elected officers and representatives responsible to them and governing according to law
8. „The definition of republic”. Dictionary.com. Accesat în 18 februarie 2017. a state in which the supreme power rests in the body of citizens entitled to vote and is exercised by representatives chosen directly or indirectly by them. ... a state in which the head of government is not a monarch or other hereditary head of state.

	Portal Politică

Legături externe

• Teologia politică a federalismului Arhivat în 4 iulie 2014, la Wayback Machine., 18 octombrie 2010, Cătălin Raiu, Ziarul Lumina