Război și pace (film în patru părți)
film din 1967 regizat de Sergei Bondarchuk From Wikipedia, the free encyclopedia
Război și pace (titlul original: în rusă Война и мир, transliterat: Voina i mir) este un film dramatic sovietic, realizat între anii 1965–1967 de regizorul Serghei Bondarciuk, după romanul istoric omonim a scriitorului Lev Tolstoi, protagoniști fiind actorii Liudmila Savelieva, Serghei Bondarciuk, Viaceslav Tihonov,Victor Stanițîn.[1]
Acest articol se referă la filmul în patru părți Război și pace din 1967. Pentru alte sensuri, vedeți Război și pace (dezambiguizare).
Război și pace | |
Война и мир | |
![]() Afișul românesc al filmului | |
Titlu originar | Война и мир |
---|---|
Gen | film istoric film dramatic film de război |
Regizor | Serghei Bondarciuk |
Scenarist | Serghei Bondarciuk Vasili Soloviov |
Bazat pe | romanul omonim a lui Lev Tolstoi |
Director de imagine | Anatoli Petrițki, Aleksandr Șelenkov |
Montaj | Tatiana Lihaceva |
Muzica | Viaceslav Ovcinnikov |
Distribuție | Liudmila Savelieva Serghei Bondarciuk Viaceslav Tihonov Victor Stanițîn |
Premiera | I: 14 martie 1966 II: 20 iulie 1966 III: 21 iulie 1967 IV: 4 noiembrie 1967 |
Durata | 140+93+77+93 minute film color |
Țara | ![]() |
Locul acțiunii | Imperiul Rus ![]() |
Limba originală | rusă franceză germană |
Disponibil în română | subtitrat |
Nominalizări | Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri (Mihail Aleksandrovici Bogdanov[*] , Ghennadi Alekseevici Measnikov[*] , Gheorgi Gheorgievici Koșelev[*] și Vladimir Ivanovici Uvarov[*] , ) Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin () propunere internațională la Premiile Oscar[*] (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, ) ![]() |
Buget | 8.291.712 ₽ ![]() |
Încasări | 58.000.000 de rublă sovieticăi ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Rezumat
Articol principal: Război și pace (roman)
O lucrare cinematografică monumentală, filmul, cu o durată totală de 6 ore 43 minute, este construit în patru părți în care vor fi abordate toate temele (analize psihologice, etice, estetice, metafizice, geopolitice, istorice) intitulate astfel:
- partea I-a: Andrei Bolkonski
- partea a II-a: Natașa Rostova
- partea a III-a: Anul 1812
- partea a IV-a: Pierre Bezuhov
Filmul este renumit pentru îndrăzneala formei sale, bogăția temelor și complexitatea arhitecturii sale.
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
Distribuție
Filmul cuprinde o distribuție de aproximativ 300 roluri
- Liudmila Savelieva – Natașa Rostova
- Serghei Bondarciuk – Pierre Bezuhov
- Viaceslav Tihonov – prințul Andrei Bolkonski
- Victor Stanițîn – contele Ilia Rostov
- Kira Golovko – contesa Rostova
- Oleg Tabakov – Nicolas Rostov
- Boris Smirnov – prințul Vasili Kuraghin
- Vasili Lanovoi – Anatole Kuraghin
- Irina Skobțeva – Hélène Kuraghin Bezuhova
- Anastasia Vertinskaia – Liza Bolkonski
- Boris Zahava – generalul Kutuzov
- Vladislav Strjelcik – Napoleon Bonaparte
- Anatoli Ktorov – prințul Bolkonski, tata lui Andrei
- Antonina Șuranova – prințesa Maria, sora lui Andrei
- Nikolaï Rîbnikov – Vasili Denisov
- Boris Hmelnițki – aghiotantul tatălui lui Pierre Bezuhov
- Vasili Soloviov – un canonier
- Nonna Mordiukova – Anisia Fiodorovna
- Gheorghi Milliar – Morel
- Iia Arepina – fata tânără care a transmis o scrisoare Natașei
- Aleksei Glazîrin – sanitarul militar
Lansare
A fost lansat în anii 1966–1967 și a avut parte de mare succes comercial, fiind vizionat de 38,5 milioane de spectatori în cinematografele din Uniunea Sovietică.[2]
Premii și nominalizări
- 1965: Marele Premiu al FIF Moscova pentru cel mai bun film
- 1965: Mențiune la FIF Moscova pentru Liudmila Savelieva ca cea mai bună actriță
- 1968: New York Film Critics Circle Award pentru cel mai bun film străin
- 1969: Oscar pentru cel mai bun film străin
- 1969: Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun film într-o limbă străină
- 1969: Mențiune la National Board of Review pentru cel mai bun film străin
Note
Vezi și
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.