Războaiele Iugoslave

Războaiele Iugoslave au fost o serie de conflicte violente desfășurate pe teritoriul fostei Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 și 2001. Războaiele iugoslave pot fi considerate două serii de războaie succesive care au afectat toate cele șase foste republici iugoslave. Acestea au fost descrise ca fiind conflicte între cetățenii din fosta Iugoslavie din motive religioase, etnice, economice și politice, mai ales dintre sârbii pe de o parte și croații, bosniacii și albanezii pe de altă; de asemenea și dintre bosniacii și croații din Bosnia și Herțegovina și macedonenii și albanezii din Macedonia.

Pentru războaiele din Balcani din 1912-1913, vezi Războaiele balcanice

Războaiele Iugoslave
Parte din destrămarea Iugoslaviei
Informații generale
Perioadă 1991-2001 Loc Teritoriul din fosta Iugoslavie: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia Rezultat Noi state independentea
Beligeranți
1991–95: RF Iugoslavia Republika Srpska  (din 1992) Republica Sârbă Krajina Provincia Autonomă a Bosniei de Vest	1991–95: Croația RC Herțeg-Bosnia  (din 1992) Republica Bosnia și Herțegovinac (din 1992) Slovenia (1991) NATO (1995)
Conducători
Slobodan Milošević Momir Bulatović Branko Kostić Dragoljub Ojdanić Nebojša Pavković Vojislav Šešelj Radovan Karadžić Ratko Mladić Milan Martić Milan Babić Fikret Abdić Boris Trajkovski Ljubčo Georgievski Ljube Boškoski	Franjo Tuđman Janko Bobetko Mate Boban Alija Izetbegović Sefer Halilović Milan Kučan Janez Janša Javier Solana Wesley Clark Bill Clinton Tony Blair John Major Agim Çeku Hashim Thaçi Ali Ahmeti
Modifică date / text

Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăților economice, guvernul federativ se confrunta cu revendicări ale diferitelor grupuri etnice. La ultima ședință a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea sistemului de partid unic, precum și a reformei economice, care îndemna delegațiile slovenă și croată să părăsească partidul și încetarea activității acestuia,^[1] un eveniment simbolic care a reprezentat sfârșitul „frăției și unității”. În același an slovenii și croații deja își proclamă independența, provocând represalii împotriva separării din partea Armatei Populare Iugoslave.

În cele din urmă războaiele s-au încheiat cu noi state independente pe harta Europei, dar și o mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă și masive dezagregări economice. Adesea descrise ca fiind cele mai mortale conflicte din Europa, după Al Doilea Război Mondial, acestea au fost caracterizate de masive crime de război și purificări etnice.^[2] Au fost primele conflicte după Al Doilea Război Mondial considerate oficial genociduri iar multe dintre persoanele cheie participante au fost ulterior acuzate de crime de război.^[3] Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI) a fost înființat de ONU pentru a judeca acest crime.^[4]

Războaiele iugoslave pot fi împărțite în două grupuri din diferite conflicte distincte:

• Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:

1. Războiul din Slovenia (1991)

2. Războiul Croat de Independență (1991-1995)

3. Războiul Bosniac (1992-1995)

• Bombardarea NATO în Bosnia și Herțegovina (1995)

• Războaiele din zonele populate de albanezi:

1. Războiul din Kosovo (1998^[5] - 1999)

• Bombardarea NATO în R.F. Iugoslavia (1999)

2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)

3. Conflictul din Macedonia (2001)

Terminologie

Alternativ, războaiele au fost numite:

• „Războiul din Balcani”: un termen destul de incorect, din moment ce războiul a afectat numai Balcanii de Vest
• „Războiul din fosta Iugoslavie”
• „Războaiele de secesiune/succesiune iugoslave”
• „Al treilea război balcanic”: un termen de scurtă durată inventat de jurnalistul britanic Misha Glenny făcând aluzie la cele două Războaie balcanice anterioare 1912–1913^[6]
• „Războiul de Zece Ani”: un termen inventat de cărturarul italian Alessandro Marzo Magno pentru a înconjura toată perioada din 1991-2001.^[7]

Referințe

1. en „The advent of multiparty politics in Yugoslavia consolidated Slobodan Milosevic's power as Serbian president”. Accesat în 4 iulie 2009.
2. en Carmichae, Cathie. Ethnic Cleansing in the Balkans. Accesat în 4 iulie 2009.
3. en „Bosnia Genocide 1992-1995”. Arhivat din original la 13 aprilie 2015. Accesat în 4 iulie 2009.
4. en „International Criminal Tribunal for the former Yugoslavia”. Accesat în 4 iulie 2009.
5. en „Kosovo war chronology”. Human Rights Watch. Accesat în 4 iulie 2009.
6. en Misha, Glenny. „The Fall of Yugoslavia: The Third Balkan War (Paperback)”. Accesat în 7 iulie 2009.
7. it Alessandro Marzo Magno (2001). La guerra dei dieci anni. Il saggiatore. p. 527. ISBN 8842809624. Accesat în 7 iulie 2009.

Legături externe

• Acolo unde copacii nu au crengi: Vukovar. Povestea primului război transmis live, 30 decembrie 2013, Adevărul - articol Historia Arhivat în 11 ianuarie 2014, la Wayback Machine.