Rîbnița

Rîbnița sau Rîmnița (în rusă Рыбница, în ucraineană Рибниця, în poloneză Rybnica) este un oraș din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, reședința raionului omonim de pe malul stâng al râului Nistru. Orașul e situat la o distanță de aproximativ 130 km de Chișinău și este un important centru industrial.

Mai multe informații Coordonate: 47°45′40″N 29°1′0″E ({{PAGENAME}}), Țară ...

Rîbnița

Râmnița

— Oraș —

Panorama orașului Rîbniţa

Drapel

Stemă

Rîbnița

Rîbnița (Rîbnița)

Orașul pe harta raionului Rîbnița

Coordonate: 47°45′40″N 29°1′0″E

Țară

Republica Moldova

Unitate administrativă

UAT din Stînga Nistrului

Atestare

1628

Promovat oraș

1938

Guvernare

- Primar

Alla Demianova (2013)

Populație (2012)^[1]

- Total

▼48.500 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

MD-5500

Prefix telefonic

555

Localități înfrățite

- Dmitrov

Rusia

Prezență online

Primăria Rîbnița
GeoNames

Închide

Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 53.648 locuitori, dintre care 11.235 (20.94%) moldoveni, 24.898 (46.40%) ucraineni și 11.738 (21.87%) ruși.^[2]

Există mai multe teorii cu privire la originea numelui orașului. Cel mai probabil, denumirea localității ar proveni de la cuvântul pește în limba rusă – рыба, transliterat „rîba”, consecutiv luând numele Rîbnița (Рыбница). O altă teorie este că denumirea orașului se trage de la cuvântul „râm” în limba română, semnificând ploi abundente și roadă bună, prielnică pentru agricultură.

Primele informații despre o localitate pe teritoriul Rîbniței datează din prima jumătate a secolului al XV-lea. Una dintre cele mai vechi mențiuni ale orașului se referă la anul 1628, fiind marcat ca o așezare pe o hartă a Uniunii polono-lituaniane, atunci făcând parte din voievodatul Bracław.

În 1672, conform tratatului de pace de la Buczacz, împreună cu Podolia, a intrat în stăpânirea Imperiului Otoman, iar după tratatul de la Karlowitz din 1699 a revenit Poloniei. În timpul celei de-a doua împărțiri a Poloniei (1793), a fost ocupat de Imperiul Rus. În componența Rusiei, localitatea a fost inclusă în ținutul Balta din gubernia Podolia.

Din 1924 până în 1940, a făcut parte din RASS Moldovenească, iar apoi până în 1991, a făcut din RSS Moldovenească, cu excepția anilor 1941-1944, când a făcut parte din Transnistria română.

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 11.453 locuitori, dintre care 1.729 (15.1%) moldoveni (români), 5.187 (45.29%) ucraineni, 3.216 (28.08%) evrei și 771 (6.73%) ruși.^[3]

Odată cu destrămarea URSS și războiul din 1992 a trecut sub control separatist.

Născuți în Rîbnița

Itzhak Itzhaki (1902–1955), om politic israelian și deputat în Knesset
Meir Argov (1905–1963), activist sionist, om politic israelian
Boris Șvarțburd (1908–1979), om de știință sovietic moldovean în domeniul ingineriei mecanice, doctor în științe tehnice
Vasile Malinschi (1912–1992), economist român, membru titular al Academiei Române, demnitar comunist
Ivan Dominski (1918–1994), fotbalist, antrenor și pedagog sovietic
Semion Șvarțburd (1918–1996), profesor și matematician sovietic și israelian, doctor în științe pedagogice
David Zelvenski (n. 1930), istoric, publicist și muzeolog sovietic moldovean și israelian
Israel Feldman (n. 1933), matematician și profesor sovietic moldovean și israelian
Ksenia Mialo (1936–2018), politolog, culturolog, publicist și personalitate publică sovietică și rusă
Mihail Faerberg (1946–2019), medic sovietic și rus, Doctor emerit al Rusiei
Boris Minț (n. 1958), om de afaceri rus, personalitate publică și filantrop, consilier de stat al Federației Ruse
Evgheni Șevciuk (n. 1968), al doilea președinte al Transnistriei
Elena Lukaș (n. 1976), om de stat ucrainean și personalitate publică, ministru al justiției al Ucrainei (2013-2014)
Oleg Hromțov (n. 1983), fotbalist moldovean
Aliona Martîniuc (n. 1991), jucătoare de volei