Pușcă

Pușca este o armă de foc portativă, individuală, cu patul de lemn și cu țeava lungă. Este concepută pentru o tragere mai precisă și o putere de oprire^⁠(d) mai mare decât armele individuale cu țeavă lisă (netedă), țeava sa fiind ghintuită^[1] cu un model elicoidal de caneluri la interior. Puștile sunt de obicei proiectate pentru a fi ținute cu ambele mâini și sprijinite ferm de umărul trăgătorului printr-un pat, pentru stabilitate în timpul tragerii. Puștile sunt utilizate pe scară largă în război, acțiuni polițienești, vânătoare și tir sportiv.

Pușcă cu un singur foc și cartuș metalic, sistem „Martini-Henry”, Model 1879 (românesc), calibrul de 11,43 mm. A intrat în dotarea armatei române după Războiul de Independență, fiind fabricată de Steyr (din Austria).

Pușcă de fabricație cehoslovacă ZB vz. 24, utilizată de Armata Română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Pușcă automată de calibrul 5,56 mm, fabricată la U.M. Cugir

Istoric

Clasificare

În funcție de criteriile de categorisire puștile sunt de mai multe feluri.

Interiorul unei țevi ghintuite la o pușcă Remington

După tipul de țeavă:

• puști cu țeavă lisă (netedă)
• puști cu țeavă ghintuită

După destinație:

• puști de vânătoare
• puști de tir sportiv
• puști militare

După modul de funcționare:

• puști cu un singur foc
• puști cu repetiție (foc cu foc)
• puști semiautomate
• puști automate

Împărțirea puștilor pe categorii poate continua, existând criterii după:

• tipul de încărcare
• calibru
• numărul de țevi
• tipul de muniție utilizat

Puști de vânătoare

Puști militare

Producători importanți

Accesorii

• Amortizor de zgomot
• Baionetă
• Frână de gură
• Lunetă
• Laser