Prințesa Caroline a Marii Britanii

Prințesa Caroline a Marii Britanii (Caroline Elizabeth; n. 10 iunie 1713, Herrenhausen-Stöcken^⁠(d), Principatul Braunschweig-Lüneburg, Sfântul Imperiu Roman – d. 28 decembrie 1757, Greater London, Anglia, Regatul Marii Britanii) a fost membră a familiei regale britanice, al patrulea copil și a treia fiică a regelui George al II-lea.

Prințesa Caroline
Date personale
Nume la naștere	Caroline Elizabeth
Născută	10 iunie 1713(1713-06-10) (stil nou) Palatul Herrenhausen, Hanovra
Decedată	28 decembrie 1757 (44 de ani) Palatul St. James, Londra
Înmormântată	Westminster Abbey, Londra
Părinți	George al II-lea al Marii Britanii Caroline de Ansbach
Frați și surori	Frederick, Prinț de Wales Anne, Prințesă Regală și Prințesă de Orania Prințesa Amelia a Marii Britanii Prințul George William al Marii Britanii Prințul William, Duce de Cumberland Prințesa Mary a Marii Britanii Louise, regină a Danemarcei și Norvegiei Johann Ludwig, Reichsgraf von Wallmoden-Gimborn[*][[Johann Ludwig, Reichsgraf von Wallmoden-Gimborn (German lieutenant-general and art collector (1736-1811); illegitimate son of George II of Great Britain by his mistress Amalie von Wallmoden)|​]]
Ocupație	aristocrat pictoriță
Limbi vorbite	limba engleză
Apartenență nobiliară
Titluri	prințesă britanică[*]​
Familie nobiliară	Casa de Hanovra
Modifică date / text

Tinerețe

Prințesa Caroline^[1] s-a născut la Palatul Herrenhausen în Hanovra, Germania, la 10 iunie 1713 (stil nou). Tatăl ei era Prințul Ereditar de Hanovra, fiul cel mare al Electorului de Hanovra. Mama ei era Caroline de Ansbach, fiica lui Johann Friedrich, Margraf de Brandenburg-Ansbach. A fost botezată a doua zi după naștere la Palatul Herrenhausen.^[2]

În urma "Act of Settlement" (1701), ea a devenit a șaptea în linia de succesiune la tronul britanic.

Marea Britanie

În 1714, regina Anne a murit și bunicul Carolinei a devenit regele George I în timp ce tatăl ei a devenit Prinț de Wales. La vârsta de un an, Caroline și-a însoțit mama și surorile mai mari (Prințesa Anne și Prințesa Amelia) în Marea Britanie iar familia s-a stabilit la Palatul St James din Londra.

În 1722, la indicația mamei sale s-a imunizat de variolă prin variolizare, un tip de imunizare timpuriu popularizat de Lady Mary Wortley Montagu și Charles Maitland.^[3]

Prințesa Caroline a fost favorita mamei ei,^[4] și i se spunea "adevărul spus de Caroline Elizabeth" (sau "iubitoarea de adevăr").^[5] Când avea loc un dezacord printre copiii regali, părinții ei o chemau pe Caroline pentru a afla adevărul.^[6]

Potrivit credinței contemporanilor, Prințesa era nefericită din cauza iubirii ei pentru un curtean căsătorit, Lordul Hervey. Când Hervey a murit în 1743, Caroline s-a retras la Palatul St. James cu mulți ani înaintea morții și se vedea doar cu familia și câțiva prieteni apropiați.^[7]

Era atât de nefericită încât își dorea să moară. Prinșesa Caroline a murit necăsătorită și fără copii la 28 decembrie 1757 la vârsta de 44 de ani la Palatul St James. A fost înmormântată la Westminster Abbey.

Arbore genealogic