From Wikipedia, the free encyclopedia
Victor Euphemien Philarète Chasles (8 octombrie 1798 – 18 iulie 1873) a fost un filolog, istoric și critic literar francez.
Philarète Chasles | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Philarète Euphémon Chasles |
Născut | [1] Mainvilliers, Centre-Val de Loire, Franța[2] |
Decedat | (74 de ani)[3][4][5][6] Veneția, Italia[7] |
Înmormântat | cimetière Saint-Chéron[*][8] |
Cauza decesului | cauze naturale[9] (holeră) |
Părinți | Pierre-Jacques-Michel Chasles[*][2] |
Copii | Émile Chasles[*][2] |
Cetățenie | Franța[10] |
Ocupație | traducător jurnalist critic literar[*] profesor universitar[*] bibliotecar scriitor |
Limbi vorbite | limba franceză[11][12] |
Studii | Colegiul regal „Henry-le-Grand” |
Limbi | limba franceză |
Note | |
Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*][13] |
Semnătură | |
Modifică date / text |
S-a născut la Mainvilliers (Eure et Loir). Tatăl său, Pierre Jacques Michel Chasles (1754-1826), a fost membru al Convenției și unul dintre cei care au votat moartea regelui Ludovic al XVI-lea. El l-a crescut pe fiul său în conformitate cu principiile expuse în tratatul Émile, ou De l’éducation al lui Rousseau, iar băiatul, după un regim de viață în aer liber, urmat de câțiva ani de studiu în format clasic, a fost ucenic la o tipografie, astfel că el a putut cunoaște munca manuală. Patronul său a fost implicat într-una dintre conspirațiile din anul 1815, iar Philarète a fost deținut două luni în închisoare.
După ce a fost eliberat, a fost trimis la Londra, unde a lucrat pentru tipograful Abraham John Valpy la tipărirea unor ediții ale autorilor clasici. A scris articole pentru reviste de limba engleză și după ce s-a întors în Franța s-a implicat mult în popularizarea scrierilor autorilor englezi. El a fost, de asemenea, unul dintre primii care au atras atenția în Franța cu privire la literatura rusă și scandinavă. A contribuit la Revue des deux Mondes, până când a avut o ceartă violentă ce s-a încheiat printr-un proces cu François Buloz, care a câștigat în instanță.
El a devenit bibliotecar la Biblioteca Mazarin și începând din 1841 a fost profesor de literatură comparată la Collège de France. În timpul vieții sale a publicat circa cincizeci de volume de istorie și critică literară, precum și de istorie socială, multe dintre ele fiind extrem de valoroase. A murit la Veneția în anul 1873.
Fiul său, Émile Chasles (1827-1908), a fost un filolog cu o bună reputație.
Printre cele mai lucrări de critică literară ale sale se numără Dix-huitième siècle en Angleterre (1846), care face parte dintr-o serie de 20 de volume de Études de littérature comparée (1846-1875), pe care el a numit-o mai târziu Trente ans de critique. O relatare a copilăriei sale zbuciumate se află în Maison de mon pré. Memoriile sale (1876-1877) nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor critice, bazate pe stilul său de exprimare fluent.
În anul 1871 a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române.[14]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.