Petreștii de Sus, Cluj

Petreștii de Sus (denumirea veche Petridul de Sus; în maghiară Felsöpeterd) este un sat în comuna Petreștii de Jos din județul Cluj, Transilvania, România.

Petreștii de Sus pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 109)

Petreștii de Sus
—  sat  —
Biserica ortodoxă din satul Petreștii de Sus
Petreștii de Sus (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°32′52″N 23°38′37″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
Comună	Petreștii de Jos
SIRUTA	58972
Atestare	1401
Altitudine	605 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	81 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407461
Prefix telefonic	+40 x64[1]
Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Petreștii de Sus, Cluj

Istoric

În satul Petreștii de Sus s-au făcut mai multe descoperiri arheologice. În ograda unui locuitor a fost descoperit un disc de gresie de mărime neobișnuită (1,2 m diametru și 20 cm grosime) a cărui utilitate nu a fost stabilită. Se presupune că a servit ca unealtă de cult din rotunda muntelui Petrid, în locul unde au fost invocate divinități prielnice vânătorii, vieții și norocului.

Zidul natural de piatră care se opune escaladării muntelui poartă numele “Piatra Corbului”. Se presupune că numele provine din heraldica geto-dacică, corbul constituind în spiritualitatea geto-dacică un simbol al legăturii cu puterile divine, cu zeii.

Urmele prezenței romane în acest sat sunt atestate și de descoperirile făcute lângă drumul spre Borzești, în Cermei, La Cărămidă și Pietrosu: substrucții de clădiri de piatră din epoca romană, fragmente ceramice etc^[2].

Prima atestare a satului este din 1401, iar apoi din 1470 ca Felsewolahpetherd^[3].

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109), satul Petreștii de Sus apare sub numele de F. Peterd. La est de sat pe hartă este marcat prin semnul π locul public de pedepsire a delicvenților în perioada medievală.

Situri arheologice (monumente istorice)

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj^[4], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

• Tumulii^[5] preistorici din punctul “Dealul Bisericii”.
• Așezarea fortificată preistorică din punctul “La Biserică”.
• Situl arheologic din punctul “La Pădure” (epoca bronzului).
• Situl arheologic din punctul “Terasa de lângă școală și casa parohială”.
• Așezarea romană (sec. II-III) din punctele “Cernei”, Cărămida” și “Pietrosul”.

Lăcașuri de cult

• Vechea Mănăstire a Petridului.
• Noua Mănăstire a Petridului, cu hramul „Schimbarea la Față” (înființată în 1998-2000). Mănăstire de călugări ortodocși.

Personalități

• Augustin Rațiu (7.07.1884, Petreștii de Sus, jud. Cluj – 2.11.1970, Turda), avocat, tatăl deputatului Ion Rațiu, membru de onoare al ASTREI.
• Eugen Mezei (1882 - 1966), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia1918, avocat și scriitor.

Panoramă din drumul spre Cheile Borzeștilor

Demografie

De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:

Recensământul[6] [7]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	340	340				0
1880	406	402				4
1890	459	445		8		6
1900	483	471	12			0
1910	533	524	3	3		3
1920	516	516				0
1930	523	520			3	0
1941	524	524				0
1956	452	?	?	?	?	?
1966	352	352				0
1977	206	198			8	0
1992	119	119				0

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
• Valentin Vișinescu, Vasile Lechințan, Petreștii de Jos - Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-324-7
• C. Pantelimon, Schiță monografică a satului Petreștii de Sus, în Ogorul Școalei, 1934-1936
• Valentin Vișinescu, Școala și biserica din Petreștii de Sus - factor de civilizație și perenitate, în Arieșul, nr. 10, 1996
• Valentin Vișinescu, Mănăstirea Schimbarea la Față - Petreștii de Sus, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-070-9

Vezi și

• Vechea Mănăstire a Petridului
• Mănăstirea Cheile Turzii
• Cheile Turzii
• Lista monumentelor istorice din județul Cluj

Galerie de imagini

• 
• 
• 
• 
• 
  Monumentul Eroilor din Petreștii de Sus
• 
  Mănăstirea Schimbarea la Față
• 
• 
• 
• 
• 
• 
  Biserica ortodoxă
• 
• 
• 
  Drumul Petreștii de Sus-Borzești

Legături externe

Materiale media legate de Petreștii de Sus la Wikimedia Commons

• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
• Harta zonei

Note

1. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
2. „Atestarea documentară Petrestii de Jos”. Arhivat din original la 29 septembrie 2013. Accesat în 8 decembrie 2012.
3. Vișinescu, p. 54
4. „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 mai 2018. Accesat în 14 februarie 2019.
5. Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
6. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
7. Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002