Nu metal

Nu metal (deseori stilizat nü-metal^[1]) este un subgen^[2] de metal alternativ și rock alternativ.^[1][3][4][5]. Acest subgen combină sunetele, influențele și caracteristicile punkului și ale metalului^[4][6][7] cu genuri ca hip hop și grunge.^[7][8][9] El este clasificat ca fiind parte a alternative metal.^[7][10] Trupele de nu metal notabile includ Korn, Limp Bizkit, Linkin Park, Evanescence, Staind, Deftones, Disturbed, Papa Roach și Slipknot.

Deftones în 2007

Korn a ajutat nu metalul să intre în mainstream

Nu metal
Origini stilistice	Heavy metal, alternative metal, groove metal, rap metal, industrial metal, funk metal, thrash metal, grunge, hardcore punk, hip hop
Origini culturale	Prima jumătate a anilor '90, SUA
Instrumente tipice	Chitară electrică, chitară bas, baterie, turntables, clape, sintetizator, sampler, vocal
Popularitate	Sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000, în special 1998 și 2003
Scene regionale
California, Florida
Alte subiecte
Listă de formații nu metal, alternative metal, Ozzfest
Modifică text

Formația nu metal Slipknot, evoluând în Buenos Aires, 2005

Istoria genului

Limp Bizkit în 2009

Evanescence în 2011

Originea genului poate fi localizată la festivalul muzical Lollapalooza, care a crescut popularitatea unor formații ce abordau un gen diferit de stilurile tradiționale de metal și muzică alternativă influențată de acesta (vezi Alternative metal). Influența funk de la Primus, Red Hot Chili Peppers și Fishbone, croosover-ul hip hop/heavy metal a celor de la Rage Against the Machine, Industrial metal-ul trupelor Nine Inch Nails, Marilyn Manson și Ministry, plus rock-ul experimental agresiv al Faith No More, Tool și Helmet au fost menționate adesea ca influențe ce au fost vehiculate prin festival de formații de nu metal ce au captat atenția mass-mediei la sfârșitul mileniului.

Turul avea în centru formația Body Count, care era susținută de Ice-T. Acest fapt a atras atenția audienței rap și multe magazine specializate au clasificat Body Count drept formație de rap, în ciuda afirmației lui Ice-T că trupa se presupunea a fi una de rock. ^[11]

Decesul liderului trupei Nirvana în 1994 avea să semnaleze începutul declinului pentru alternative rock (și grunge în special) drept forța principală în rock-ul american modern, lăsând cale liberă nu metalului să își facă priză la public.

Linkin Park este cea mai bine vândută trupă de nu metal cu 40 de milioane de copii vândute din primele două albume (Hybrid Theory și Meteora), precum și din alte albume neconvenționale.

Mai trebuiesc amintiti si principalii artisti ai nu metalului, Maximum the hormone, Banda infiintata in Japonia, al carei gen este in principal nu metal si jrock.

Vezi și

• Listă de formații nu metal
• Ozzfest
• Post-grunge

Note

1. Pieslak, Jonathan (2008). „Sound, text and identity in Korn's 'Hey Daddy'”. Popular Music. 27: 35–52. doi:10.1017/S0261143008001451.
2. Wilson, Scott (2008). Great Satan's rage: American negativity and rap/metal in the age of supercapitalism. Manchester University Press. p. 199. ISBN 0-7190-7463-0.
3. Halnon, Karen Bettez (2006). „Heavy Metal Carnival and Dis-alienation: The Politics of Grotesque Realism”. Symbolic Interaction. 29 (1): 33–48. doi:10.1525/si.2006.29.1.33. Arhivat din original la 24 iulie 2011. Accesat în 1 februarie 2014.
4. Tompkins, Joseph (2009). „What's the Deal with Soundtrack Albums? Metal Music and the Customized Aesthetics of Contemporary Horror”. Cinema Journal. 49 (1).
5. Robinson, Greg (2008). Ozzfest. The Rosen Publishing Group. p. 48. ISBN 1-4042-1756-8.
6. „Heavy Metal Classifications: A History of Thrash Metal”. Metal Descent. Arhivat din original la 9 mai 2013. Accesat în 11 aprilie 2013.
7. „Genre: Alternative Metal”. Allmusic. Arhivat din original la 13 februarie 2011. Accesat în 22 mai 2010. By the latter half of the '90s, most new alt-metal bands were playing some combination of simplified thrash, rap, industrial, hardcore punk, and grunge. This new sound was more about grinding textures... Korn, Deftones, and Limp Bizkit were the biggest stars of this new movement -- sometimes dubbed aggro-metal, nu-metal...
8. McIver, Joel (2002). „How is nu-metal different from old metal?”. Nu-metal: The Next Generation of Rock & Punk. Omnibus Press. pp. 12–13. ISBN 0-7119-9209-6.
9. Bowar, Chad. „Heavy Metal: More Metal Genres”. About.com. The New York Times Company. Arhivat din original la 25 iulie 2011. Accesat în 28 aprilie 2010. Combining heavy metal riffs with hip-hop influences and rapped lyrics, this genre became very popular in the late '90s through the early 2000s and then fell from favor.
10. Grierson, Tim. "Alternative Metal - What Is Alternative Metal - Alt-Metal History" Arhivat în 28 mai 2016, la Wayback Machine.. About.com. The New York Times Company. Retrieved 8 ianuarie 2012.
11. Ice-T, "The Ice Opinion", p.99 and 107

Bibliografie

• McIver, Joel (2002). Nu-metal: The Next Generation of Rock & Punk. Omnibus Press. ISBN 0-7119-9209-6.
• Porter, Dick (2003). Rapcore: The Nu-Metal Rap Fusion. Plexus Publishing. Argument invalid |ignore-isbn-error=true 10:0859653218 (ajutor)
• Udo, Tommy (2002). Brave Nu World. Sanctuary Publishing. ISBN 1-86074-415-X.

Legături externe

• MTV.com: Nu Metal Meltdown Arhivat în 30 aprilie 2015, la Wayback Machine.
• Songfacts.com: Why Does Everybody Hate Nu-Metal?