Mihail Ilovici

From Wikipedia, the free encyclopedia

Mihail Ilovici (n. 4 septembrie 1910, Găești – d. 12 februarie 1983, Găești) a fost un eseist român.

Mai multe informații Date personale, Născut ...
Mihail Ilovici
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata
Închide

Date biografice

S-a născut la 4 octombrie 1910, la Găești, fiind al patrulea copil al lui Theodor Ilovici, macedonean de origine. A urmat școala primară și liceul la Găești, avându-i ca profesori pe Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, absolvită în 1933. Profesor în Găești (1933-1938), Ștefănești, Colibași (jud. Argeș), Ismail (1938) și din nou în Găești (1945-1955), a fost apoi director al Teatrului (de amatori) din Găești, instructor de teatru în colonia de petrolilști Valea Caselor (Argeș), bibliotecar la Ștefănești (1958-1963), îndrumător cultural. A încetat din viață la Găești, pe 12 februarie 1983.

Activitatea literară

A debutat în perioada studenției, cu versuri, în revista "Licăriri" (1930) și a întemeiat revista Cristalul (Găești-București, 1930-1932). A colaborat la numeroase reviste interbelice, între care Revista scriitoarelor și scriitorilor români, Revista Fundațiilor Regale, Convorbiri literare. A fost redactor al revistelor Litere (1933-1935) și Sabarul (Găești, 1935-1937).

Volume tipărite

  • Negativismul tinerei generații, București, 1934;
  • Considerații asupra actului de cultură românesc, București, 1936;
  • Claudia Milian, București, 1938;
  • Noua spiritualitate românească (Constructivismul), Pitești, 1942;
  • Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971.

Bibliografie

  • G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent (ed. a II-a), Ed. Minerva, 1982, p. 967
  • Alexandru George, La sfârșitul lecturii, I, București, 1973, pag. 188-193;
  • Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, București, ed. a II-a, 1977, pag. 273;
  • Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, I-II, București, 2001, II, pag. 1093;
  • Dicționarul general al literaturii române, III, E-K, sub egida Academiei Române, Ed. Univers Enciclopedic, 2005, coordonat de Eugen Simion, pag. 593-594.

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.