Maximilian al II-lea (n. , Viena, Monarhia Habsburgică – d. , Regensburg, Sfântul Imperiu Roman) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1564 până la moarte.

Mai multe informații Date personale, Născut ...
Maximilian al II-lea
Rege al Boemiei, Rege al Ungariei, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Date personale
Născut31 iulie 1527
Viena
Decedat (49 de ani)
Catedrala St. Vitus, Praga
ÎnmormântatCatedrala Sfântul Vitus din Praga Modificați la Wikidata
PărințiFerdinand I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Anna de Bohemia și Ungaria
Frați și suroriElisabeta de Austria
Ecaterina de Austria, regină a Poloniei
Arhiducesa Barbara de Austria
Arhiducesa Maria de Austria
Arhiducesa Eleanor de Austria
Ioana a Austriei[1]
Margareta de Austria[*]
Elena de Austria[*]
Magdalena de Austria[*]
Anna de Austria[1]
Carol al II-lea, Arhiduce de Austria[1]
Ferdinand al II-lea, Arhiduce de Austria
Ioan de Austria[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria a Spaniei
CopiiAna de Austria[1]
Rudolf al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[1]
Ernest de Austria
Elisabeta de Austria[1]
Matia I
Maximilian al III-lea, Arhiduce al Austriei[2]
Albert al VII-lea
Venceslau de Austria[*]
Margareta de Austria[*]
Ferdinand von Habsburg[*][[Ferdinand von Habsburg ((1551-1552))|]][2]
...încă 6 Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațieîmpărat Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriArhiduce
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Rege al Ungariei
Domnie1563–1576
PredecesorFerdinand I
SuccesorRudolf al II-lea
Rege al Boemiei
Domnie1564–1576
PredecesorFerdinand I
SuccesorRudolf al II-lea
Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Domnie1564–1576
PredecesorFerdinand I
SuccesorRudolf al II-lea
Închide

El a fost încoronat rege al Boemiei la 14 mai 1562 în Praga și la 24 noiembrie în același an a fost ales rege romano-german la Frankfurt pe Main. La 16 iulie 1563 a fost încoronat rege al Ungariei la Preßburg (Bratislava de astăzi), iar după moartea tatălui său Ferdinand I va urca pe tronul Sfântului Imperiu Roman.[3]

Biografie

Copilăria o petrece în casa părinților lui, Ferdinand I și Anna Iagello din Innsbruck. Aici el învață dialectul din Tirol pe care îl va vorbi și ca monarh. Maximilian primește o educație aleasă, el fiind mult mai erudit decât frații săi. La vârsta de 17 ani, în anul 1548, a fost invitat în Spania și s-a căsătorit după dorința unchiului său, Carol Quintul, cu fiica acestuia, Maria. În lipsa unchiului, va domni ca regent al lui Carol Quintul.

În timpul domniei sale sunt o serie de nemulțumiri din motive religioase. Maximilian încearcă să aplaneze aceste conflicte dar este în același timp nevoit să apere propria sa confesiunea religioasă catolică. Prin educatorul său Wolfgang Schiefer, monarhul a avut un contact timpuriu cu ideile religiei protestante, fapt care-l face în oarecare măsură să simpatizeze protestantismul. În războaiele purtate de unchiul Carol Quintul contra protestanților, de exemplu Bătălia de la Mühlberg (1547) la care a luat și el parte, va căuta să lase liberi pe căpeteniile protestante, prințul Johann Friedrich von Sachsen și Landgraf Philipp von Hessen. În planul de succesiune la tron a lui Carol Quintul, care observă înclinația lui Maximilian spre protestantism, va fi prevăzut fratele lui Ferdinand, Maximilian fiind din anul 1548 regentul său. În anul 1551, Maximilian va avea cu elefantul numit „Soliman” o intrare triumfală în Viena. Influențat de elocvența predicatorului protestant Johann Sebastian Pfauser, Maximilian va renunța la obiceiurile catolice, dar din cauza pericolului și dogmelor catolice nu se va converti ca protestant. Maximiliam ajunge într-o situație nesigură, conflictul religios escaladează, iar prietenii protestanți nu-l pot ajuta, în cele din urmă Maximilian trebuie să cedeze și depună în anul 1562 un jurământ de credință ca și catolic. În anul 1564 urmează pe tronul tatălui său dar a propagat o politică tolerantă în conflictele religioase. Sub presiunea catolică, nu acceptă participarea calviniștilor la Confessio Augustana din 1530, unde se va tolera de către monarhii catolici religia protestantă. În lupta de concurență pentru tronul Poloniei, va ieși câștigător în 1575 Ștefan Báthory. Până la sfârșitul domniei sale Maximilian va fi situat între fronturile confesiunilor religioase. Din această cauză, n-a reușit să-și consolideze poziția chiar după moartea sultanului Soliman I cu care se afla în război, el va încheia pacea de la Adrianopol, cu Selim, succesorul lui Soliman. Pe patul de moarte Maximilian, ca protestant convins, refuză să primească sacramentul catolic numit „ultima ungere”.

Note

Arbore genealogic

Legături externe

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.