Marina Română

Marina Română desemnează patru ansambluri de nave navigând sub pavilion românesc^[1] :

• marina militară;

• marina comercială;

• marina științifică și de pescuit;

• flota turistică.

Pachebotul "Transilvania" în 1967. Azi (2020) este scufundată în Dunăre în bucăți, după un eșuaj în 1979, nu departe de Galați.

Ziua Marinei și închinările

Ziua Marinei, 15 august 2018: « bricul » „Mircea” și nave maritime de supraveghere a frontierelor U.E., anume monitorul „MAI 0201 Ștefan cel Mare” și vedeta rapidă „MAI 2111”, bazate la Constanța.

Ziua Marinei, 15 august 2018: monitorul fluvial „Ion.C. Brătianu” bazat la Brăila.

Articol principal: Ziua Marinei Române

Ziua Marinei a fost oficializată ca onomastică a marinarilor militari români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, patroana Marinei Române. Serbarea oficială a avut loc pe crucișătorul Elisabeta, primul crucișător al marinei, unde au fost prezenți toți ofițerii Diviziei de Mare și la care a luat parte și Ministrul de Război, Dimitrie A. Sturdza. În mod tradițional, ocrotitorul marinarilor în bisericile ortodoxe de miazăzi (români, sârbi, bulgari și greci) este Sfântul Nicolae, căruia îi erau închinate schiturile marinărești (azi dispărute) de la Capul Caliacra în Dobrogea și de la Pardina (pe malul din față, în Bugeac). În bisericile ortodoxe de miazănoapte (fostul Imperiu rus) ocrotitorul marinarilor militari este Sfântul Andrei care în România este socotit ocrotitorul (și uneori, în mod abuziv, întemeietorul^[2]) Bisericii ortodoxe române.

Vezi și

• Listă de nave militare românești
• Forțele Navale Române
• Listă de nave comerciale românești
• Serviciul Maritim Român
• Goeletă
• Navă
• Navigație
• Muzeul Marinei
• Constanța
• Mangalia
• Port