From Wikipedia, the free encyclopedia
Liga Națională de Rugby, cunoscută oficial Liga de Rugby Kaufland din motive de sponsorizare, este eșalonul de vârf al sistemului competițional de rugby (seniori) din România. Competiția a fost înființată în 1913 și este guvernată de Federația Română de Rugby. Steaua București este cel mai de succes club din competiție cu 24 de titluri.
| ||||
Sport | Rugby | |||
Organizator | Federația Română de Rugby | |||
Înființat(ă) în | 1914[1] | |||
Nivelul în piramidă | 1 | |||
Retrogradare în | Divizia Națională de Seniori | |||
Nr. de ediții | 110 (inclusiv 2024) | |||
Periodicitate | anuală | |||
Participanți | 6 echipe | |||
Statutul participanților | profesionism | |||
Campion | SCM USV Timișoara (al șaselea titlu) | |||
Locul doi | Știința Baia Mare | |||
Locul trei | Steaua București | |||
Cele mai multe trofee | Steaua București (24) | |||
Site oficial | rugbyromania.ro | |||
Pentru ediția actuală, vedeți : Liga Națională de Rugby 2024 | ||||
Modifică date / text |
Din 2024 Divizia Nationala de Seniori devine Liga de Rugby se va juca pe parcursul a 10 etape (sezon regulat), urmat de semifinale și finale. Pentru stabilirea campioanei, primele patru echipe vor juca în play-off, după sistemul locul 1 cu locul 4, locul 2 cu locul 3, pe terenurile primelor echipe, învingătoarele urmand să-si dispute finala.
În sezonul 2024 concurează șase echipe.[2]
Prima competiție românească a avut loc în 1914 între două echipe ale Bucureștiului la Tenis Club Român și Sporting Club, Tenis Club Român câștigând primul titlu câștigând ambele meciuri cu opt și respectiv trei puncte.[3][4] Competiția s-a extins și a crescut în anii 1920 și 1930 ( cu un apogeu în anii 1970 și 1980), după ce Stadiul Român și încă șaptesprezece (alte) echipe au fost înființate la București-doar de atunci. Campionatul s-a desfășurat anual, cu câțiva ani pauză cauzați în principal de cele două războaie mondiale.
Prima echipă înființată în afara Bucureștiului (pentru a juca competiția de top) a fost IAR Brașov în 1939, o echipă deținută și condusă de celebra fabrică de avioane Brașov I.A.R. (Industria Aeronautică Română), dar prima care a devenit campioană a României a fost Universitatea Timișoara, abia în 1972.
Cupa Campionilor Europeni în primii ani (1960) era o afacere franco-română, cu RC Grivița București (1964) și Dinamo (1967) care le-au luat partea de glorie. În 1995, Farul Constanța a fost echipa care a reprezentat România în nou-născuta Heineken Cup (împărțindu-se cu Stade Toulouse onoarea de a juca pe teren propriu primul meci din competiție), dar asta a fost să să nu fie urmată de nicio altă participare a unei părți române de atunci (din 2020). Cu toate acestea, echipele românești au apelat la European Challenge Cup, deși nu au avansat niciodată în sferturi de finală. Pentru a face față mai bine cluburilor puternice din țările celor 6 Națiuni, Uniunea Română de Rugby a creat un club care să reprezinte România - Stejarii , care ulterior a fost redenumit Lupii București - dar în ciuda ideii sănătoase și a unui relativ succes, puternicele cluburi din SuperLiga au forțat Instituția Română de Rugby să dea înapoi și să permită din nou campionii SuperLigii să participe la European Challenge Cup.
La ediția 2024 a campionatului național de rugby participă următoarele șase cluburi[2]:
|
Club | Antrenor | Căpitan | Stadion | Capacitate |
---|---|---|---|---|
Dinamo București | Sosene Anesi | Ovidiu Cojocaru | Stadionul Arcul de Triumf | 8,207 |
Steaua București | Viorel Lucaci | Dragoș Ser | Stadionul Steaua | 31,254 |
Știința Baia Mare | Eugen Apjok | Nicolaas Immelman | Arena Zimbrilor | 2,300 |
Timișoara | Mugur Preda | Vlad Neculau | Stadionul Gheorghe Rășcanu | 1,000 |
Universitatea Cluj | Cristian Săuan | Alexandru Banu | Stadionul Iuliu Hațieganu | 500 |
CS Rapid București | Stelian Burcea | Iulian Melinte | Stadionul Olimpia | 2,000 |
Poz. | Club | Titluri | Sezoanele | Alte nume |
---|---|---|---|---|
1 | Steaua București | 24 | 1949, 1953, 1954, 1961, 1963, 1964, 1970–71, 1972–73, 1973–74, 1976–77, 1978–79, 1979–80, 1980–81, 1982–83, 1983–84, 1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89, 1991–92, 1998–99, 2002–03, 2004–05, 2005–06 | (CSCA, CCA) |
2 | Dinamo București | 17 | 1951, 1952, 1956, 1965, 1968–69, 1981–82, 1990–91, 1993–94, 1995–96, 1997–98, 1999–2000, 2000–01, 2001–02, 2003–04, 2006–07, 2007–08, 2023 | |
3 | RC Grivița București | 12 | 1948, 1950, 1955, 1957, 1958, 1959, 1960, 1962, 1966, 1967, 1969–70, 1992–93 | (CFR, Locomotiva CFR, Locomotiva Grivița Roșie, CFR Grivița Roșie, Grivița Roșie) |
4 | Tennis Club Român | 10 | 1914, 1915, 1916, 1921, 1922, 1923, 1927, 1935–36, 1937–38, 1939–40 | (TCR) |
5 | Știința Baia Mare | 9 | 1989–90, 2009, 2010, 2011, 2014, 2018–19, 2019–20, 2021, 2022 | (Știința CEMIN, CSM Știința) |
6 | Stadiul Român | 7 | 1919, 1924, 1926, 1928, 1930, 1931, 1946–47 | |
7 | Sportul Studențesc | 7 | 1925, 1929, 1932, 1935, 1938–39, 1945–46, 1947–48 | (Universitatea București) |
8 | SCM Rugby Timișoara | 7 | 1971–72, 2012, 2013, 2015, 2016–17, 2017–18, 2024 | (Universitatea Timișoara, RCM Universitatea de Vest Timișoara, Timișoara Saracens RCM UVT) |
9 | Farul Constanța | 6 | 1974–75, 1975–76, 1977–78, 1985–86, 1994–95, 1996–97 | |
10 | Viforul Dacia București | 4 | 1940–41, 1941–42, 1942–43, 1943–44 | |
11 | Poșta Telegraf Telefon București | 2 | 1933, 1934 | (PTT București) |
12 | Școala Militară de Educație Fizică București | 1 | 1920 | (ȘEFS București) |
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.