Județul Muscel a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era orașul Câmpulung.

Județul Muscel
Stema judeţului Muscel Muscel în România
stemă amplasare
Provincie: Muntenia
Reședința: Câmpulung
Populație:
 •Total 1930:
Locul
150.438 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
3.058 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) două plăși
(ulterior) trei plăși

Întindere

Thumb
Clădirea Prefecturii județului Muscel din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în anul 1934 și situată pe Str. Negru Vodă nr. 127, îndeplinește în prezent rolul de sediu al Primăriei municipiului Câmpulung.
Thumb
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea central-sudică a României Mari, în nord-vestul regiunii Muntenia. Județul cuprindea partea estică din actualul județ Argeș și comunele Malu cu Flori, Văleni-Dâmbovița și Pucheni aflate în prezent în județul Dâmbovița. Se învecina la vest cu județul Argeș, la nord cu județele Făgăraș și Brașov, iar la est cu județul Dâmbovița. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în două plăși, iar ulterior în trei plăși:[1]

  1. Plasa Podgoria,
  2. Plasa Radu Negru și
  3. Râul Doamnei (înființată ulterior).

Conform informațiilor aflate în mai multe documente ale vremii, în anul 1938 județul avea cinci plăși:

  1. Plasa Podgoria,
  2. Plasa Râul Doamnei,
  3. Plasa Dâmbovița,
  4. Plasa Râurile,
  5. Plasa Argeșel,

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 149.797 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,3% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional populația județului era alcătuită din 99,3% ortodocși, 0,3% romano-catolici ș.a.

Populația urbană a județului era de 13.868 locuitori, dintre care 95,4% români, 1,2% maghiari, 0,9% romi, 0,5% germani ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 95,8% ortodocși, 2,2% romano-catolici, 0,6% reformați (calvini), 0,4% evanghelici (lutherani), 0,3% baptiști, 0,2% greco-catolici ș.a.

Istoric

Pe data de 4 februarie 1945, prefectul județului a fost schimbat abuziv de forțele grupate în jurul Partidului Comunist Român în Frontul Național Democrat. Fapta a fost săvârșită de muncitori și activiști comuniști și socialiști.[2]

Referințe

Legături externe

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.