Județul Muscel a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era orașul Câmpulung.
Județul Muscel | |||||
| |||||
Provincie: | Muntenia | ||||
Reședința: | Câmpulung | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 150.438 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 3.058 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) două plăși (ulterior) trei plăși | ||||
Modifică text |
Întindere
Județul se afla în partea central-sudică a României Mari, în nord-vestul regiunii Muntenia. Județul cuprindea partea estică din actualul județ Argeș și comunele Malu cu Flori, Văleni-Dâmbovița și Pucheni aflate în prezent în județul Dâmbovița. Se învecina la vest cu județul Argeș, la nord cu județele Făgăraș și Brașov, iar la est cu județul Dâmbovița. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.
Organizare
Teritoriul județului era împărțit inițial în două plăși, iar ulterior în trei plăși:[1]
- Plasa Podgoria,
- Plasa Radu Negru și
- Râul Doamnei (înființată ulterior).
Conform informațiilor aflate în mai multe documente ale vremii, în anul 1938 județul avea cinci plăși:
- Plasa Podgoria,
- Plasa Râul Doamnei,
- Plasa Dâmbovița,
- Plasa Râurile,
- Plasa Argeșel,
Populație
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 149.797 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,3% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional populația județului era alcătuită din 99,3% ortodocși, 0,3% romano-catolici ș.a.
Populația urbană a județului era de 13.868 locuitori, dintre care 95,4% români, 1,2% maghiari, 0,9% romi, 0,5% germani ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 95,8% ortodocși, 2,2% romano-catolici, 0,6% reformați (calvini), 0,4% evanghelici (lutherani), 0,3% baptiști, 0,2% greco-catolici ș.a.
Istoric
Pe data de 4 februarie 1945, prefectul județului a fost schimbat abuziv de forțele grupate în jurul Partidului Comunist Român în Frontul Național Democrat. Fapta a fost săvârșită de muncitori și activiști comuniști și socialiști.[2]
Referințe
Legături externe
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.