From Wikipedia, the free encyclopedia
Baron István Jósika de Branyicska sau Ștefan Jósika (? - 11 septembrie 1598)[1] a fost un nobil maghiar în Principatul Transilvaniei, care a ocupat funcția de cancelar al Transilvaniei din toamna anului 1594 până în august 1598. El a fost strămoșul și primul membru proeminent al familiei Baron Jósika de Branyicska.
István Jósika | |
Date personale | |
---|---|
Născut | secolul al XVI-lea |
Decedat | Satu Mare, Principatul Transilvaniei |
Cauza decesului | decapitare |
Cetățenie | Ungaria |
Ocupație | politician |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Originea lui română este menționată de Giovanni de Marini Poli (reprezentantul împăratului Rudolf ), în 1595 („di natione Vallacha”), de Cosimo Capponi în 1596 („povero ONU pur è Valacho”), de către István Szamoskozy și de călugărul franciscan Giuseppe Pisculo.[2] Tatăl său a fost Dániel Jósika de Karánsebes, care a funcționat ca vice-ispán al județului Szörény.
István a avut cinci frați. S-a căsătorit cu Borbála Füzy (văduva lui Pál Gyulai) în 1593, au avut un fiu, Zsigmond. A învățat limba română, maghiară, italiană și latină.[3]
Jósika a crescut printre aristocrații transilvăneni, soția lui fiind înrudită cu familia Báthory. István a fost fondatorul proprietății familiei sale. În 1585 a devenit secretar al Cancelariei. După moartea lui Farkas Kovacsóczy, a fost numit cancelar al Transilvaniei (suppremus cancelarius) de către prințul Sigismund Báthory. Monarhul i-a donat lui Jósika proprietățile confiscate ale lui László Szalánczi, cum ar fi Zsidóvár (astăzi: Jidoara, România) și Branyicska (astăzi: Brănișca, România). Și-a luat titlul de nobilitate din numele ultimului sat. A fost, de asemenea, promovat la rangul de baron, după care familia sa a aparținut nobilimii maghiare.[1][4] Potrivit istoricului István Szamosközy, Jósika a fost responsabil pentru executarea predecesorului său, deoarece dorea biroul lui Kovacsóczy.
A fost numit căpitan general în septembrie 1597. A asediat Temesvár (astăzi: Timișoara, România ) în 17 octombrie 1597, dar a fost obligat să se retragă zece zile mai târziu. Jósika a fost un om de încredere al lui Báthory, prințul trimițându-l adesea în Italia și Praga ca sol. De asemenea, a negociat cu împăratul Rudolf.
Când Sfântul Împărat Roman a devenit Prințul Transilvaniei după o serie de conflicte și abdicarea lui Báthory, a numit-o pe Arhiducesa Maria Cristina (soția lui Sigismund Báthory) ca regentă. Jósika deținea și funcția de cancelar. Totuși, a devenit adept al politicii pro-otomane din Transilvania. Activitatea lui a fost descoperită, fiind, astfel, arestat și întemnițat la 4 aprilie 1598. Sigismund Báthory s-a întors în Transilvania și a mers în Kolozsvár (astăzi: Cluj-Napoca, România ) să-și reia tronul. Prințul l-a acuzat că dorește să obțină puterea, ca urmare a fost decapitat fără judecată înaintea porții Castelului Szatmár (astăzi: Satu Mare, România).
Văduva sa s-a căsătorit cu Zsigmond Sármasági. Posesiunile lui Jósika au fost confiscate, dar mai târziu fiul său, Zsigmond, le-a reobținut. Viața lui a inspirat romanul descendentului său, Miklós Jósika (Jósika István IV, Pest, 1847).
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.