Intonația naturală

Intonația naturală este o scară sonoră care are cvinte (prin urmare și cvarte) și terțe mari și mici (prin urmare, sexte mici și mari) pure.

Intonația naturală (sau "justă") este folosită mai ales in interpretarea compozițiilor vocale.

Tonul mare (T) este diferența dintre o cvintă (3/2) și o cvartă pure (4/3). Este egal cu 9/8=1.1250 sau 203.9 de sutimi.

Tonul mic (t) este diferența dintre o terță mare pură (5/4) și un ton mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182.4 de sutimi.

Semitonul diatonic (s) este diferența dintre o terță mare (5/4) și o cvartă pură (4/3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi.

Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, intre secunde/septime mici și mari) si 70.7 de sutimi (egal cu t-s, intre terțe/sexte mici și mari).

Folosind combinații de tonuri și semitonuri se poate alcătui scara sonora din tabelul de mai jos. Deoarece exista doua tonuri diferite exista mai multe posibilitați pentru intervale. De exemplu, secunda mare poate fi definită ca M2=P1+T sau M2=P1+t. Aceasta schimbă alte intervale, de exemplu m7=P8-T sau m7=P8-t etc. Doar prima variantă este inclusa.

Notele G Bemol și F Diez diferă cu 2s-T=19.5 de sutimi. Similar, notele G Diez si A Bemol diferă cu 2s-t=41 de sutimi. Toate acestea fac ca transpoziția sau modulația sa nu poată fi aplicate, ceea ce reprezintă unul din principalele dezavantaje ale acestei scări sonore.

Intervale in intonația naturală
(intervalele pure pe fond albastru)

Simbol	Nume	Nota in gama Do major	Notația internațională	Raport	Sutimi	Crestere fată de prima P1 sau descrestere fată de octava P8
P1	Prima	Do	C	1.000	0	P1
m2	Secunda mică	Re♭	D♭	1.0667	111.7	P1+s
M2	Secunda mare	Re	D	1.125	203.9	P1+T
m3	Terța mică	Mi bemol	E bemol	1.200	315.6	P1+T+s
M3	Terța mare	Mi	E	1.250	386.3	P1+T+t
P4	Cvarta perfectă	Fa	F	1.333	497.6	P1+T+t+s
P4♯	Cvarta mărită	Fa♯	F♯	1.406	590.2	P1+2T+t=P8-s-T-t-s
P5♭	Cvinta micsorată	Sol♭	G♭	1.422	609.8	P8-2T-t
P5	Cvinta perfectă	Sol	G	1.500	701.9	P8-s-T-t
P5♯	Cvinta mărită	Sol♯	G♯	1.563	772.6	P8-s-T-s
m6	Sexta mica	La bemol	A bemol	1.6	813.7	P8-T-t
M6	Sexta mare	La	A	1.667	884.4	P8-s-T
m7	Septima mică	Si♭	B♭	1.778	996.1	P8-T
M7	Septima mare	Si	B	1.875	1088.3	P8-s
P8	Octava	Do	C	2.000	1200	P8

Scara sonoră in cantarea bizantină

Cântarea bizantină românească urmează (cel putin teoretic) scara sonoră a lui Anton Pann formată din 22 de secțiuni. Diferite moduri (sau glasuri sau ehuri) bisericesti au diferite scări sonore. De exemplu, glasul 8 are un ton mare (T) egal cu 4 sectiuni, un ton mic (t) egal cu 3 secțiuni și un semiton (s) egal cu 2 secțiuni (echivalentă din acest punct de vedere cu raga indiana). Scara sonoră a glasului 8 (care este in modul diatonic) se obtine prin trepte succesive de {4,3,2,4,4,3,2} de secțiuni. In acest glas, coma sintonică este egala cu 55 de sutimi, iar coma lui Pitagora cu 109 de sutimi.

De notat ca alte biserici ortodoxe, de exemplu biserica ortodoxă greacă, folosesc o scară sonoră diferită de cantarea bizantină romanească.

Intervale in sistemul Anton Pann
(modul diatonic)

Simbol	Nume	Raport	Sutimi	Crestere fata de prima P1 sau descrestere fata de octava P8
P1	Prima	1.000	0	P1
M2	Secunda mare	1.1343	218.2	P1+T
M3	Terța mare	1.247	381.8	P1+T+t
P4	Cvarta perfectă	1.328	490.9	P1+T+t+s
P5	Cvinta perfectă	1.506	709.1	P8-s-t-T=P1+T+t+s+T
M6	Sexta mare	1.708	927.3	P8-s-t
M7	Septima mare	1.878	1090.9	P8-s
P8	Octava	2.000	1200	P8

Bibliografie

• "The new Grove Dictionary of music and musicians", Macmillan Publishers Ltd. 2001.
• "The Harvard Dictionary of Music", Harvard University Press, editia a 4-a, 2003.
• Stelian Ionașcu, "Teoria muzicii psaltice", Ed. Sophia, Bucuresti, 2006.